Citat de Reuters, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus clar, în faţa parlamentarilor europeni că „nu deţine niciun indiciu că resturile de drone găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac premeditat –deliberat- lansat de Moscova împotriva României şi aşteptăm rezultatul anchetei în curs”. La rândul său secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, aflat în Ucraina a avut o convorbire telefonică cu privire la ancheta în curs, cu omologul român Luminiţa Odobescu, potrivit Departamentului de Stat. Astfel de drone sunt detectate de radar “numai că probabilitatea de detectare a unui obiect zburător este direct proporţiională cu suprafaţa de reflecţie”, a explicat gen. Viorel Pană, şeful Statului Major al forţelor aeriene din România. Tot astăzi Kremlinul a denunţat predarea de către Washington, către Ucraina, a 5,4 mil. dolari în active ruseşti îngheţate, ştire anunţată cu o zi înainte de secretarul de stat american, Anthony Blinken, în timpul vizitei la Kiev. În absenţa unor rezultate notabile, în contraofensiva declanşată, de mai mult timp, Kievul a potenţat o altă ipoteză în legătură cu „chestiunea dronei ruseşti”, o ipoteză extrem de riscantă pentru partea română. Mai exact o tentativă de a atrage în război, ca membră NATO, ţara noastră. A mai existat o tentativă (15 noiembrie 2022), cu luni în urmă, chiar în timpul unui summit G20, cu o rachetă căzută pe teritoriul Poloniei, unde ar fi făcut două victime, şi spre lauda sa preşedintele Andrzej Duda n-a licitat. Pe acest fond de baricadare într-o nervozitate maximă, de-o parte şi de alta, sudul Ucrainei a fost din nou ţinta unui atac nocturn, cu drone de fabricaţie iraniană, care au deteriorat, în mod semnificativ infrastructura portuară a districtului Izmail. La rândul său apărarea antiaeriană rusă a interceptat drone deasupra Rostovului pe Don şi Moscovei. Mai nou s-a aflat că în dronele pe care Rusia le foloseşte pentru a ataca Ucraina, au informat astăzi Aargauer Zeitung, Luperner Zeitung şi St. Galler Tagblatt, se găsesc componente produse în Elveţia. Drona ucigaşă rusă Lancet foloseşte un receptor GPS produs de o companie helvetă. Multe dintre componentele identificate sunt produse de masă comercializabile. Chiar dacă întâmplător companiile în cauză se opun utilizării lor militare, este greu de a se împiedica utilizarea acestora. Rusia a stabilizat într-un fel frontul şi industria ei de apărare a trecut la viteze mari, producând o gamă mai mult decât adecvată de arme şi muniţie moderne. Se prefigurează, într-un viitor deloc îndepărtat, un echilibru de forţe în teatrul de operaţiuni, mai exact Donbasul, Zaporojie şi Khersonul rămân sub ocupaţie rusă. Prelungirea conflictului ar putea duce la preluarea Odesei şi Harkovului. Una dintre condiţiile imperative ale unei eventuale negocieri de pace, de către partea ucrainiană, este returnarea fostelor teritorii aflate în prezent sub controlul Rusiei, inclusiv a Crimeii. Pentru atingerea unui asemenea deziderat, moralmente justificat, Ucraina trebuie să oblige Rusia să se conformeze, adică în prealabil să fie învinsă militar şi de ce nu politic. În starea actuală a lucrurilor aşa ceva nu pare posibil. Cu cât Kievul, susţinut de partenerii săi, prelungeşte conflictul, cu atât mai mare va fi prejudiciul final. Neacceptând realitatea din teren Kievul nu se sfieşte să atragă în complicatul ei război, care pare fără sfârşit şi ţări membre NATO. Şi asta e deja vizibil. Conflictul ucrainian este de acum o parte integrantă a peisajului politic şi economic internaţional. Nu se aşteaptă o încetare a ostilităţilor, şi, în acelaşi timp, nici o victorie decisivă a uneia din părţi şi nici un acord de pace prin compromis reciproc. Moscova a apreciat greşit starea de spirit militaro-politică şi publică din Ucraina, precum şi dorinţa SUA şi a aliaţilor săi de a susţine Kievul. Occidentul a făcut greşala de a presupune că economia rusă nu poate rezista unei blocade externe şi economia mondială se poate descurca fără Moscova. Percepţia ambelor părţi, prin evaluările făcute nu corespuneau realităţii. Criza din Ucraina are deja multe implicaţii majore.
