Muzeul Cărții și Exilului Românesc de la Craiova, instituție cu un pronunțat profil cultural și științific, unică în lume prin scopul asumat și diversitatea fondurilor și colecțiilor deținute, continuă efortul de recuperare a valorilor realizate de românii din exil. Îmbogățit constant de la înființare, noiembrie 2016, cu numeroase fonduri și colecții, Muzeul Cărții și Exilului Românesc își afirmă în permanență vocația de nod cultural și științific, hub informativ și platformă dinamică de promovare pentru cele mai importante opere, documente, obiecte de artă și sculptură create de românii din afara României.
Ultima donație prin care se urmărește recuperarea valorilor culturale și științifice românești din afara țării provine din Statele Unite ale Americii, de la Andrei Codrescu, poet, romancier, eseist, traducător, scenarist, crainic și comentator al postului național de radio (NPR) și figură proeminentă pe scena culturală româno-americană. La Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” vor ajunge numeroase mărturii ale vieții culturale din exil: cărți, reviste, afișe, manuscrise, corespondență, fotografii și diferite obiecte personale. Din opera desfășurată de-a lungul a peste patru decenii de activitate literară, cu predilecție în limba engleză, au fost publicate sau traduse în limba română volumele „Gaura din steag. Povestea unei reveniri și a unei revoluții”, „Domnul Teste în America”, „Alien Candor/Candoare străină. Poeme alese 1970-1996”, „Prințesa sângeroasă”, „Mesi@“, „Casanova în Boemia”, „Wakefield”, „N-avem bun gust. Suntem artiști!”, „Era Azi” (poeme alese, traduceri de Ioana Ieronim și Carmen Firan), „Lecția de poezie”, „Miracol și Catastrofă” (dialoguri cu teologul Robert Lazu), „Scrisori din New Orleans”, „Arta uitării”, „Submarinul iertat”, (alături de Ruxandra Cesereanu), ș.a.
Născut în 20 decembrie 1946 la Sibiu, Andrei Codrescu a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din localitate (1965). În toamna aceluiași an a părăsit România cu destinația finală S.U.A., după scurte șederi în Italia și Franța. Stabilit inițial pe coasta estică, la New York, acolo unde avea să ia contact cu fenomenul „școlii de poezie de la New York”, Andrei Codrescu s-a mutat în 1970 pe coasta vestică, la San Francisco. Timp de patru ani, în compania unor nume sonore ale poeziei americane, a luat parte la spectacolele de poezie asociate cu City Lights Books și Intersection de la Coffee Galery. În intervalul 1974-1977 a locuit în Monte Rio, iar următorii șapte ani aveau să-l găsească la Baltimore, locul în care a predat literatură la Universitatea „John Hopkins” și în care a inaugurat o lungă colaborare cu National Public Radio. Începând cu 1984 predă cursuri de literatură comparată și creativitate literară la Universitatea de Stat din Baton Rouge, Louisiana, unde este profesor emerit Mac Curdy și editează revista de avangardă „Exquisite Corpse. Un Jurnal de cărți și idei”. Dacă debutul literar s-a consumat la începutul anilor ’60, în reviste românești, consacrarea avea să vină după stabilirea în Statele Unite ale Americii. Colaborează cu eseuri, cronici literare și articole la New York Times, Chicago Tribune, Los Angeles Times, Harper’s, Paris Review. Reîntors în România după o paranteză deschisă de aproape trei decenii, Andrei Codrescu a transmis pentru publicul american, în calitate de corespondent pentru National Public Radio și ABC News, dinamica Revoluției din 1989. Este distins cu Premiul Peabody pentru filmul Road Scholar și i se decernează de două ori Premiul Pushcart.
„La un moment dat, gata să maă arunc pe fereastră din cauza lipsei de spațiu ocazionata de creșterea continuă a cărților și manuscriselor care îmi umpleau studioul, a sunat providențial telefonul și, ca de obicei, Carmen Firan mi-a salvat viața. Când m-am plans de lipsa de spațiu ea a sugerat o donație la arhiva exilului din Craiova. O idee salvatoare. Așa s-a ajuns la această înțelegere. Frica scriitorului sugrumat de propriile producții nu-i neobișnuită, dar acest coup de telephone a rezolvat ce le-a fost imposibil multor supraviețuitori ai lui Gutenberg. Mă bucur și de soarta lucrușoarelor mele care au acum un loc bun să-și petreacă posteritatea”, a declarat Andrei Codrescu.
Fără să râvnească la titlul de practician al visului american, Andrei Codrescu își revendică – în pași de dans – mersul firesc al societății americane, rutinele lipsite de fast și comunul care nu impresionează, dar care îi întărește acel “altfel” care îl reprezintă și pe care și l-a asumat cu seninătate încă de la plecarea din România. Refractar în legătură cu bunurile împuternicite comercial, cu dumnezeii funcționali sau scoși din uz, Andrei Codrescu întruchipează spiritul independent prin excelență, marcă personală potențată de amestecul inedit de modestie și conștientizare a propriei staturi. Muncit de gânduri, indoieli și incertitudini, Andrei Codrescu este personalitatea prin a cărei polivalență Muzeul Cărții și Exilului Românesc nu doar că se va îmbogăți, dar se va și umaniza în egală măsură. Prin poemele publicate, romanele și eseurile scrise de-a lungul anilor, scenariile de fillm, comentariile insolite răspândite pe undele radio și premiile și distincțiile primite, Andrei Codrescu este unul dintre cei mai cunoscuți români de dincolo de ocean și cu siguranță cel mai prolific și dinamic reprezentant al „exilului românesc” din SUA. Informații complete despre Andrei Codrescu sunt disponibile pe site-ul personal, la adresa www.codrescu.com.
„Muzeul Cărții și Exilului Românesc este nu doar un magnet pentru tot ceea ce înseamnă bunuri culturale și științifice, materiale sau imateriale, create în afara granițelor țării, în Exil. Am depășit, ne place să credem, prima treaptă a proiectului nostru. Această instituție este cea mai potrivită și eficientă platformă pentru reunirea, conservarea și promovarea operelor care poartă pecetea exilului. Reușim, prin toate acestea donații – care vrem să nu contenească în perioada următoare – să recuperăm colecții, fonduri și valori prețioase. Putem spune că patrimoniul viitorului muzeu ne-a depășit, încă de pe acum, toate prognozele. Cu atât mai importantă este donația lui Andrei Codrescu. Locul lui, al operei impresionante pe care a realizat-o, este în România, la Craiova, iar pentru aceasta nu precupețim niciun efort. Adresăm un gând bun, de mulțumire și recunoștință, scriitorilor Carmen Firan și Adrian Sângeorzan. Prin toate eforturile lui Carmen, ne-a dovedit cu prisosință că este un valoros ambasador al bibliotecii noastre, în particular, și al culturii exilului, în general”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Cărțile, documentele, înscrisurile și obiectele personale din această donație vor fi disponibile în viitorul Muzeu al Cărții și Exilului Românesc, unul dintre cele mai importante proiecte ale Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Toate elementele intrate până în prezent în patrimoniul muzeului, mărturii ale culturii exilului de o valoare inestimabilă, sunt organizate în fonduri și colecții personale, precum: acad. Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ileana Vulpescu, V. Veliman, acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu.
Biroul de Presă al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”
