Războiul din Ucraina şi cazul Brittney Griner

0
272

Dubla campioană olimpică, considerată una dintre cele mai bune jucătoare de baschet din lume, sub contract cu Phoenix Mercury (Arizona), americanca Brittney Griner (31 ani), mamă a unui copil de 6 ani, reţinută în februarie pe aeroportul din Moscova, pentru deţinere şi trafic de droguri (ulei de canabis, recomandat de medici) a fost condamnată joi, de tribunalul Khimki de lângă Moscova, la 9 ani închisoare şi o amendă de 16.000 de dolari. În instanţă baschetbalista şi-a recunoscut culpa. Avocaţii sportivei au anunţat că depun recurs, declarând o condamnare „absolut incredibilă”. La rândul său preşedintele Joe Biden a condamnat decizia, solicitând Moscovei să o elibereze cât mai repede pe Griner, pentru ca aceasta să-şi poată regăsi familia, apropiaţii şi coechipierii. În plin conflict cu Ucraina, procesul a căpătat dimensiuni geo-politice, cu discuţii între Moscova şi Washington pe un posibil schimb de prizonieri. În analize se mai află alături de Brittney Griner şi Paul Whelan, puşcaş marin reţinut pentru spionaj în 2020, condamnat la 16 ani de închisoare. Partea rusă l-ar putea reventica pe Viktor Bout, traficant de arme reţinut în Thailanda în 2008 şi condamnat la 25 de ani închisoare. Baschetbalista americană beneficiază de mare susţinere în rândul celebrităţilor acestui sport din SUA. Federaţia americană de baschet şi-a exprimat deziluzia, dar nu surprinderea, iar Liga feminină nord-americană de baschet (WNBA) şi NBA au anunţat că verdictul era previzibil. Lui Joe Biden i se cere să facă toate demersurile pentru a aduce acasă pe marea sportivă. Superstarul NBA, LeBron James, a declarat că autorităţile americane n-au făcut suficiente eforturi pentru repatrierea lui Brittney Griner. Este o practică curentă pentru baschetbalistele din WNBA ca în intersezon să evolueze la cluburi ruseşti unde se câştigă mai bine. Kremlinul a avertizat că recursul la „diplomaţia megafonului” ar putea pune în pericol un eventual schimb de prizonieri. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, referindu-se la această posibilitate a spus că Moscova este pregătită să discute acest subiect, dar numai pe canalul diplomatic convenit de preşedinţii Putin şi Biden, la Geneva, anul trecut. Washingtonul şi-a declarat întreaga disponibilitate pentru o ofertă consecventă şi serioasă, în vederea întoarcerii lui Brittney Griner şi Paul Whelan, în schimbul lui Viktor Bout „negustorul morţii”, de care ruşii nu sunt prea interesaţi, cum ar fi de pildă de Vadim Krasikov, condamnat în Germania în 2019 (deci în custodia germană), pentru uciderea într-un parc din Berlin a unui fost comandant cecen, şi probabil Roman Selesnev, un hacker condamnat la 27 de ani în SUA. Cazul Brittney, în opinia lui Antony Blinken, ilustrează „utilizarea de guvernul rus a detenţiei”, pentru propriile interese, şi îl obligă pe Joe Biden să discute cu Vladimir Putin. Într-un moment în care la Washington se analizează posibilitatea de a transfera Kievului rachete ATACMS (Army Tactical Missile System) cu rază lungă de acţiune pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă. Cu ajutorul acestor rachete, forţele armate ale Ucrainei ar putea ţine peninsula Crimeea şi strâmtoarea Kerci sub ameninţare. Anturajul lui Zelenski şi-a exprimat în mod repetat intenţia de a lovi podul din Crimeea şi ATACMS ar putea ajuta în acest sens. SUA sunt de fapt o parte a războiului din Ucraina prin formarea, instruirea trupelor ucrainiene, livrări de arme, prezenţa experţilor, susţinerea sateliţilor americani. Joe Biden intenţionează însă să aibă o discuţie cu Moscova referitoarea la tratatul de nonproliferare (TNP).