Peste o sută de microîntreprinderi din regiunea Olteniei au semnat, zilele acestea, contractele de finanţare, majoritatea anunţând achiziţionări de utilaje de ultimă generaţie, în vederea retehnologizării şi creşterii cifrei de afaceri. Şi asta nu e tot. Săptămâna începe în forţă. Astăzi şi mâine, alte 23 de microîntreprinderi vor semna contracte în cadrul schemelor de finanţare. Tinerii întreprinzători vorbesc şi de noi locuri de muncă, dar şi despre proiectele de viitor. Şi tot la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, recent, s-a semnat contractul de finanţare pentru modernizarea şi reconsolidarea Bibliotecii din Caracal, investiţie mult aşteptată de tinerii din această comunitate. Despre aceste priorităţi, proiecte şi modalităţi de finanţare am stat de vorbă cu Marilena Bogheanu, directorul Agenţiei de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Doamna director, lucrurile par să se mişte într-o direcţie bună. Zilele acestea v-au trecut pragul peste o sută de întreprinzători care au semnat contracte importante. Să ne spuneţi câteva cuvinte despre acest program de finanţare al microîntreprinderilor…
Este o prioritate de investiţie, în cadrul Axei 2. Programul Operaţional Regional 2014-2020 are un număr dublu de axe faţă de perioada trecută, şi practice, în cadrul Axei 2, vor fi mai multe scheme de finanţare şi noi le numim priorităţi de investiţii. Această schemă de finanţare, care se cheamă 2.1 A, se adresează exclusiv microîntreprinderilor, un program de minimis. Asta înseamnă că nu se pot acorda mai mult de 200.000 de euro ca şi grant, contribuţia este de minim 10% la care se adaugă evident cheltuielile neeligibile ale proiectului şi aţi văzut sunt foarte multe conturi CAEN, ele sunt ataşate la ghidul solicitantului.
De la construcţii la… lentilele de ochelari
Mai exact, în ce domenii au aplicat întreprinzătorii ?
Întreprinzătorii au aplicat în diverse domenii, cu precădere în construcţie – şi-au achiziţionat buldoexcavatoare, echipamente speciale pentru construcţii. Au aplicat şi în domeniul serviciilor, avem pe partea de reparaţii auto o serie de solicitări, în domeniul industriei uşoare – textile, în industria prelucrare lemn. De asemenea, domeniul medical nu a finanţat decât partea de producţie, acum avem un beneficiar care a solicitat fonduri pentru şlefuirea lentilelor sau pentru altă aparatură folosită în domeniul oftalmologic. E un ajutor extraordinar de mare pentru o microîntreprindere care obţine foarte greu un credit de la bancă şi creditele sunt oricum mult mai costisitoare decât un grant.
S-a discutat foarte mult despre momentul demarării acestui program, dar şi despre aplicaţia on line MySMIS…
Da, aşa este. Programul a demarat mai greu dacă mă refer la toate axele din cadrul său. Eu chiar îi provoc un pic pe cei care aplică să-şi spună nemulţumire, pentru că nu totul este minunat şi trebuiesc corectare neregulile. Avem nevoie de feedback-ul din partea întreprinzătorilor. Aşa cum am spus, noi am fost primii din ţară şi am depus proiecte şi pe public şi pe privat şi avem cel mai mare număr de contracte semnate. Am făcut acest pionierat în ceea ce priveşte operarea cu MySMISul, care este o aplicaţie electronică. Ştiţi că în perioada anterioară am avut SMISul, în care noi introduceam cererile de finanţare ale beneficiarului. De data aceasta, totul se depune on line. Ar fi fost bine să se întâmple de la început, dar, din păcate, MySMIS nu a funcţionat la început.
Solicitarea este foarte mare… proiectele sunt foarte bune
Să explicăm cititorilor care sunt etapele ce trebuiesc parcurse pentru a obţine un astfel de grant…
Aşadar, acum se introduce on line toată documentaţia, se evaluează tot în acelaşi sistem. Noi, în cadrul Agenţiei, cu experţii pe care îi avem la compartimentul de Evaluare, asigurăm evaluarea din punct de vedere administrativ şi din punctul de vedere al eligibilităţii proiectului – grile, transparent puse în ghidul solicitantului, după care, conform instrucţiunilor Ministerului, noi ar trebui să licităm. Avem o firmă de consultanţă care ne-a furnizat experţi pe toate specializările, pentru că diferă de la o schemă la alta, experţi care să facă această evaluare tehnico-financiară, deci, practic să puncteze proiectul şi să verifice capacitatea financiară şi tehnică a proiectului după care, sigur, se solicit documentele de contractare. Se validează de către Minister, mai verifică şi dânşii, mai solicit clarificări. Concluzia ar fi totuşi că din momentul în care MySIMSul a devenit operaţional timpii au fost mult mai scurţi faţă de perioada trecută. Vorbeam de aceşti experţi independenţi… De exemplu, la schema pe Axa 1 a Programului 3.2 Evaluare Energetică a blocurilor sau a locuinţelor publice, acolo ne trebuie experţi în auditul energetic. Este clar că nu au ce să caute experţi în auditul energetic, pe partea de microîntreprinderi. Desigur, e un specific. Sau în reabilitări de drumuri judeţene, ne trebuie un expert pe parte de mobilitate…
Cât de importante sunt aceste fonduri pentru oamenii de afaceri, pentru business-ul lor şi pentru economie în general?
Lucrurile sunt foarte complexe şi sunt într-o dinamică extraordinar de mare şi ne bucurăm că ne-au lăsat în continuare schema de finanţare pentru microîntreprinderi, la care tot pe Axa 2 se adaugă alte scheme de finanţare e vorba de Schema 2.2 şi este activă şi se depun proiecte… dar de data aceasta nu este minimis, ci este ajutor de stat până la 1 milion de euro pe proiect, în funcţie de dimensiunea societăţii comerciale se asigură o cofinanţare mai mare. Dacă este o întreprindere mică trebuie să asigure 30% şi dacă este întreprindere mijlocie – 40%. Solicitarea este foarte mare, sunt proiecte bune şi care vor avea impact, pentru că 1 milion de euro pentru o firmă presupune, desigur, pe lângă achiziţionarea de tehnologie performantă şi crearea de noi locuri de muncă. Şi la schema de microîntreprinderi se vor înfiinţa locuri de muncă. Cred că în felul acesta economia va înflori. Din moment ce ajuţi o firmă şi nu mai este grevată de un credit, ea se poate dezvolta. Noi stăm de vorbă cu beneficiarii – de exemplu, pe producătorii de mobilă – pe care îi întrebăm dacă au piaţă de desfacere. Îmi spuneau că este o diferenţă foarte mare de la momentul de început şi acum, când şi-au luat aceste echipamente performante. Mi-au spus că după retehnologizare au reuşit să intre pe pieţe europene şi s-au dezvoltat extraordinar.
Doljul, cel mai „întreprinzător” judeţ
Câte microîntreprinderi v-au trecut pragul şi la cât se ridică valoarea contractelor, per total?
Până în acest moment s-au semnat 106 contracte, în valoare de 116 milioane de euro. Astăzi, voi mai semna 16 contracte şi mâine alte şapte contracte.
Avem un judeţ mai „întreprinzător” ca altul… s-a evidenţiat vreo comunitate mai mult, către ce judeţe se îndreaptă banii?
Sunt mai multe elemente care concură la acest clasament. Dar cred că Doljul este pe primul loc. Este cel mai mare judeţ al regiunii şi are capacitate. Este centru universitar. Dintotdeauna, şi pe public şi pe privat, Doljul a fost campion. Dacă stăm să ne gândim, Doljul are un număr aproape dublu de locuitori faţă de Mehedinţi. Avem proiecte foarte bune şi în judeţul Vâlcea. Data trecută, când s-a finanţat turismul, am finanţat foarte multe proiecte în zona respectivă. Dar şi din Olt au depus… şi din Gorj. Mai puţin din Mehedinţi… dar, am constatat cu mare bucurie că autorităţile publice locale din acest judeţ sunt foarte deschise şi avem o colaborare foarte bună mai ales cu Primăria municipiului Drobeta. Se compensează pe partea de proiecte publice…
Piaţa Veche este pe lista de proiecte
Pentru că vorbim de judeţe, de autorităţi publice, chiar acum (n.r. joi, 3 august) se semnează un contract cu Primăria municipiului Caracal, judeţul Olt. Mai exact, ce se finanţează acolo?
Semnăm reabilitarea Bibliotecii „Virgil Carianopol”. Avem câteva date despre activităţiile care se vor desfăşura în cadrul acestui proiect, cum ar fi protecţia şi conservarea monumentului. Valoarea proiectului este de 2,22 milioane de euro. Cofinanţarea este tot de 2%, deci, practic, beneficiarul nostru va primi 98% din valoarea totală a proiectului. Pe lângă partea de restaurare, mai realizează măsuri de dotare a spaţiului. De exemplu, are un spaţiu multifuncţional acoperit în locul curţii interioare, care este dezafectată, şi aici vor fi găzduite diverse evenimente. Se vor găzdui şi expoziţii temporare ale oraşului. Va fi reamenajat demisolul cu funcţiuni dedicate cursurilor şi activităţilor de studiu pentru tineri şi desigur, se vor reconsolida faţadele clădirii. Sper să fie şi acesta un proiect de succes. Ceea ce vreau să spun este că, vorbind de o clădire de patrimoniu, proiectul s-a făcut pe Măsura 5.1, e un obiectiv ce va fi vizitat şi va trebui introdus în circuitul monumentelor. Dacă era bibliotecă şi doar atât… nu putea să fie finanţat acest proiect.
Ce alte proiecte credeţi că ar mai putea pune totuşi Craiova în valoare? Centrul istoric a fost un proiect de succes. Seara este o atmosferă tipică capitalelor europene…
Ideea în sine nu este doar să reabilitezi… Din punct de vedere arhitectural revitalizezi clădirile, unele poate chiar stau să cadă, dar trebuie să dai şi nişte funcţiuni acelui centru istoric. Oamenii trebuie să vină cu plăcere, să se relaxeze, dar să se mai întâmple şi alte lucrurile, de natură socială. În acest moment, suntem într-un dialog cu domnul primar al municipiului Craiova, cu domnul Mihail Genoiu, i-am trimis o scrisoare oficială, pe lângă centrul ăsta istoric, vrem să extindem ideea, pentru că centrul istoric al Craiovei, în fapt este foarte mare, am înţeles că este vorba de vreo 64 de hectare şi avem zona aceasta la Piaţa Veche, care acum nu arată foarte bine. Desigur, ea este monument istoric, dar dacă Primăria va depune cererea pe programul potrivit, poate să păstreze şi funcţionalitatea de piaţă, dar să vinzi fructe şi legume, frumos ambalate, şi pot să dai valoarea de monument printr-o cupola mare, frumoasă, vitrată, cu imagini reprezentative. În felul acesta, poate să fie şi un obiectiv turistic.
***
Biblioteca din Caracal, pusă pe harta monumentelor de patrimoniu
Liviu Dumitru Radu, primarul municipiului Caracal, a explicat cum va arăta biblioteca. Doreşte un spaţiu de relaxare, dar şi de studio. Nu scapă din vedere nici solicitarea tinerilor din comunitate care doresc un spaţiu şi de socializare, un loc pentru părinţi, dar şi pentru copii. Biblioteca se va schimba în totalitate, se păstrează caracterul de patrimoniu, printr-un mic muzeu de artă, care va fi amenajat la subsolul clădiri şi unde se vor expune toate tablourile de valoare foarte mare. În rest, va deveni un spaţiu modern, luminos şi extrem de deschis către comunicare.
„Vor avea loc mai multe intervenţii, iar la subsol, unde acum sunt nişte incinte degradate, se vor renova şi moderniza. Aici vom amenaja săli pentru expoziţii cu caracter permanent, pentru a răspunde şi cerinţei principale a proiectului şi anume, să fie o clădire de patrimoniu şi avem foarte multe tablouri de mare valoare, care merită expuse şi admirate. Acum, acolo locuiesc nişte persoane, stau cu contract de chirie, un fel de locuinţe sociale, dar oamenii au înţeles că trebuie să părăsească locul, vor fi mutaţi şi se vor renova şi încăperile respective. Avem personal pregătit şi dorim să facem şi o ludotecă, părinţii au solicitat un astfel de spaţiu pentru preşcolari. Vom avea săli de conferinţe. Iar în curtea interioară vom face săli pentru spectacol, vor fi mici gradate şi pe viitor vrem să facem o cafenea literară. Oamenii trebuie să fie relaxaţi şi să fie bine primiţi, pentru că este un edificiu de cultură. Lucrurile s-au schimbat… a fost o perioadă, când eu eram elev, acolo se simţea aerul bibliotecii, iar în ultima perioadă s-a neglijat acest lucru şi am vrea să modernizăm clădirea din toate punctele de vedere. A fost o perioadă în care cei de la Urbanism nu au ţinut cont de istoria oraşului şi au dat autorizaţie pentru renovarea unor construcţii adiacente care au stricat armonia centrului istoric. Am văzut că şi în alte părţi se face tot posibilul pentru a se păstra centrul istoric aşa cum este”, a explicat edilul din judeţul Olt.
