Suntem chemaţi la urne, duminică, pentru ceea ce numim alegerile locale, extrem de importante în viaţa fiecărei comunităţi, care de data aceasta se suprapun cu europarlamentarele, deja începute de pildă, încă de joi, în Olanda, unde conform primelor estimări, lista de candidaţi a partidului de extremă-dreptă al lui Geerd Wilders (liderul Partidului Pentru Libertate – PVV) nu pare să se situeze decât cel mult pe locul doi. Şi europarlamentarele au rostul lor imens, la nivelul ţărilor membre UE, încât preşedintele francez Emmanuel Macron, în interviul acordat joi seara pentru canalele TF-1 şi France-2, a evocat, prin ornamente retorice, „patriotismul compatrioţilor săi” tentaţi de extrema-dreaptă, care a făcut din pierderea suveranităţii Franţei un argument de campanie. E o stare de nelinişte şi în Europa, prin ascensiunea partidelor de extremă-dreaptă, şi se prefigurează o confuză situaţie. După o campanie electorală, mai decentă ca niciodată, în sensul civilităţii ei, cel puţin în Dolj, avem de ales pe cei cărora le încredinţăm buna gestionare a treburilor comunităţii în care trăim. 12 candidaţi pentru Primăria Craiova, 6 candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, se vor afla pe buletinele de vot. Alegerile locale au de regulă specificul lor, în sensul că sunt câştigate precumpănitor „pe persoană fizică” şi nu graţie cotei mai mari sau mai reduse de simpatie a partidului pe care îl reprezintă. De altfel, omul de rând nu mai nutreşte nicio convigere profundă, nu mai are principii de neclintit, când e vorba de politică. Ar mai fi de spus un lucru: alegerile locale, cel puţin la nivelul marilor municipii, sugerează semnale clare şi în perspectiva alegerilor parlamentare care vor veni în curând. Aidoma hârtiei de turnesol. Alegerile locale 2024 au loc într-un moment în care atât municipiul Craiova, cât şi Doljul, au o imagine sensibil îmbunătăţită la nivelul ţării, expresie a lucrului bine făcut, prin numeroasele proiecte concretizate în mandatul ce expiră. Craiova este, de acum, pe o hartă turistică a ţării. În fine, în premieră, nu puţini tineri îşi vor exercita, sau au ocazia, dreptul de vot. Exerciţiu democratic. Unii îl înţeleg ca o obligaţie civică, alţii nu-i acordă nicio conotaţie. Este important însă să mergem la vot, aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată, fiindcă avem acest drept constituţional, şi să votăm cum ne dictează propria conştiinţă. Toţi candidaţii şi respectiv formaţiunile politice care îi creditează şi-au făcut campanie electorală prelungită, întâlnindu-se în spaţii publice cu alegătorii. Şi-au expus ceea ce aveau de expus. Şi-au făcut cunoscute intenţiile, deşi drumul de la vorbă la faptă e lung şi deseori în pantă. Vom ţine în mână 5 buletine de vot: pentru funcţia de primar şi consiliu local, pentru funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, Consiliul Judeţean şi pentru Parlamentul European. A merge la vot, duminică, este o obligaţie de conştiinţă, înainte de toate, probând astfel că ne pasă de localitatea şi judeţul în care trăim.
