Învăţământul românesc: 12 ani, 17 miniştri, 52.000 de elevi “pierduţi pe parcurs”

0
87

 O analiză  prezentată de edupedu.ro arată starea învăţământului românesc.Absolvenții de liceu care au încheiat cursurile pe 4 iunie și se pregătesc acum de Bacalaureat au început școala în septembrie 2009. Au intrat în învățământul obligatoriu în anul cu cea mai mare scădere economică, de 5,9%, de după 2000. Era anul în care se declanșa și se manifesta cea mai amplă criză economică recentă. Tot în acel an erau desființate Școlile de Arte și Meserii de către ministrul în funcție, Ecaterina Andronescu. Acești elevi au terminat școala într-un an cu pandemie, o criză de sănătate publică ce a dus la o nouă criză economică, dar din care România pare că și-a revenit rapid. După 12 ani de școală , 1 din 4 elevi (peste 51.000 în total) intrați în clasa I nu a mai ajuns la finalul licelui.

Anul nașterii celor care acum au 18 ani și termină școala este 2003, când, potrivit Institutului Național de Statistică s-au născut 212.459 de copii. Pe 14 septembrie 2009, în clasa I intrau 203.895 de elevi, potrivit raportului Ministerului Educației. Prima numărătoare exactă a acestei generații are loc abia în clasa a VIII-a, când elevii susțin Evaluarea Națională din anul 2017, iar raportul oficial arată că 144.779 se elevi absolvenți ai gimnaziului se înscriu la examen. Asta deși numărul absolvenților era considerabil mai mare – 169.298 de elevi absolviseră clasa a VIII-a, mai arată datele de la Ministerul Educației. Au rămas repetenți în acel an, din această generație, 6.485 de elevi. Datele mai arată că 17% din această generație s-a pierdut în cele două cicluri de învățământ, primar și gimnazial, abandonul școlar fiind de 13,8%. În concluzie, 34.597 de elevi nu au terminat clasa a VIII-a, dintre cei care au intrat în clasa I în 2009. Ministrul Educației a declarat recent că 152.000 de elevi de clasa a XII-a au încheiat școala pe 4 iunie, potrivit calendarului acestui an școlar. Față de câți au intrat în clasa I, în urmă cu 12 ani, au terminat liceul cu aproximativ 51.000 de elevi mai puțini. În acest număr intră și cei câteva mii care au ales ruta profesională, de 3 ani. Pe parcursul celor 12 ani de școală ai acestor elevi au fost 17 miniștri care s-au perindat la șefia Educației din care 9 de la PSD/PC și 8 de la PNL/PD-L. Au început școala pe vremea Guvernului PD-L – PSD+PC condus de Emil Boc, încheie școala cu un guvern PNL-UDMR-USR PLUS condus de Florin Cîțu.

Lista ministrilor din septembrie 2008 până azi

  1. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
  2. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar, dar cu un mandat lung, de aproape 3 luni) (PD-L)
  3. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
  4. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
  5. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
  6. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
  7. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD). Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
  8. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți.
  9. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
  10. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  11. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  12. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  13. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  14. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  15. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD). Un al patrulea mandat, care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD, căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar două luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  16. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL). După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
  17. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – prezent (PNL). Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu vine cu o serie de demersuri pentru reluarea școlii în format fizic. Anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația, sub egida România Educată, primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026.