Multe a văzut de-a lungul timpului lumea din Rastul Doljului, care a trăit şi istoricele inundaţii din primăvara anului 2006, când s-a strămutat pe o altă vatră, în chinuri şi suferinţe de nedescris. Dar circul sordid, generat de aleşii locali, rezultaţi prin ultimele alegeri locale, de acum doi ani, le întrece pe toate. Prin îndârjirea de neînţeles, cu care se confruntă nişte oameni furioşi, neinspiraţi trecuţi pe listele de candidaţi, deloc convinşi ei înşişi de ceea ce vor, cărora li se suflă „în ureche” ceea ce trebuie să facă. Paradoxal, cu chef de arţag şi judecată „până în pânzele albe”, în desconsiderarea deplină a jurământului depus, la constituirea consiliului local iniţial, dar şi a minimului respect faţă de comunitatea locală uimită poate de ceea ce vede. Repetăm, de doi ani de zile Rastul nu are Consiliu Local, şi primarul Iulian Silişteanu, reales, dar din partea PSRO, s-a văzut „blocat” în majoritatea demersurilor sale adminsitrative. Fără consiliu local orice primar de localitate mică sau mare este legat de mâni şi de picioare. Oricum, spectacolul oferit e insolit, fiindcă „recompunerea” consiliului local, în urma sentinţelor instanţelor de judecată a eşuat deunăzi, reprogramându-se o nouă tentativă pentru vineri, 8 iunie a.c., care în opinia lui Iulian Silişteanu va avea aceeaşi soartă. Miza întregii tevaturi pare încredinţarea funcţiei de viceprimar, dorită iniţial de consilierul Ciprian Arnăutu, şef de ocol silvic, dar probabil – potrivit situaţiei „din teren” – atribuită finalmente ing. Florin Cristinel Cioroianu. Cum s-a ajuns, în acest punct descumpănitor al lucrurilor, este de discutat, dar mare importanţă nu mai are, decât poate pentru localnici, care uimiţi asistă la un spectacol dezolant. În egală măsură, vinovate de starea de lucru existentă, sunt şi organizaţiile judeţene ale partidelor politice, într-un fel lipsite de tactul necesar în a conveni finalmente asupra unui compromis, deloc compromiţător. Prin sentinţa civilă nr. 5794 din 12 decembrie 2017 a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj s-a dispus anularea hotărârilor consiliului local cu numărul 1, 2 şi 3 din 6 iulie 2017, privind alegerea comisiei de validare a mandatelor consilierilor locali, aleşi cu un an înainte, validarea mandatelor consilierilor locali şi constituirea consiliului local Rast. Sentinţa a rămas definitivă doar în privinţa hotărârii consiliului local Rast numărul 2 din 6 iulie, adică cea privind validarea mandatelor de consilieri. De fapt cea mai importantă. Anterior se pronunţase sentinţa civilă nr. 2637 din 18 august 2016 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă, care dispusese de asemenea anularea tuturor hotărârilor consiliului local Rast din şedinţa de 1 iulie 2016, reţinându-se că nu fuseseră respectate prevederile legale. A urmat o nouă etapă. Prefectul de Dolj, prin ordinul 140 din 24 mai 2017, a dispus reluarea întregii proceduri de convocare a consilierilor declaraţi aleşi într-o nouă şedinţă de constituire a CL Rast, şi ordinul 147 din 30 mai 2017, pentru convocarea celei de a doua şedinţe de constituire cu aceeaşi ordine de zi, ambele ordine anulate prin sentinţa nr. 5457 din 11 noiembrie 2017 a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal pentru nerespectarea prevederilor Legii 215/2001 modificată şi republicată. Cum sună? Cam straniu. La starea de fapt existentă, de harababură administrativă, Prefectura Dolj nu poate fi exonerată de orice răspundere. Şi consecinţele, la o discuţie serioasă, nu pot fi trecute cu vederea. Este totuşi vorba de viaţa unei colectivităţi din judeţul Dolj. Articolul 55, indice 1, din Legea adminsitraţiei publice locale are prevederi clare, şi legiuitorul a avut în vedere tocmai evitarea unor situaţii confuze, generate de vanităţi şi neînţelegeri politice, fără a mai fi organizate alegeri anticipate, prin apelarea la supleanţi. În orice caz, în hotărârile instanţelor de judecată referirile la „partizanatul” politic promovat de reprezentanţi ai Prefecturii Dolj, par chiar străvezii. Ceea ce ar trebui să dea de gândit, fiindcă „toate jocurile politice”, indiferent de natura şi promotorii lor, par grosiere şi mai ales sunt contraproductive pentru oamenii locului.
