Nivelul de trai scăzut şi starea de sănătate tot mai precară a populaţiei sunt printre primele cauze ce plasează România în coada clasamentului din Uniunea Europeană la capitolul speranţă de viaţă. Ca un preambul la Ziua Mondială a Sănătăţii, medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj au prezentat ieri câteva date cu privire la această situaţie şi au atras atenţia că îmbătrânirea populaţiei devine un fenomen ce trebuie luat serios în considerare.
În România speranţa de viaţă este printre cele mai mici din grupul ţărilor UE, situându-se în jurul valorii de 77,4 ani pentru femei şi 69,8 ani pentru bărbaţi, comparativ cu o medie de 79,2 şi respectiv 71,2 ani în ţările vest-europene.
Conform celor mai recente statistici, cele de anul trecut, speranţa de viaţă în judeţul Dolj a fost de 74.43 ani, mai crescută în urban – 75.78 ani, faţă de mediul rural – 72.59 ani. Localităţile doljene cu cele mai mari probleme demografice – cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ – sunt Gogoşu, Seaca de Pădure, Brabova şi Botoşeşti Paia. Datele înregistrate în urma Recensământului din 2011, arată că în localitatea Gogoşu, spre exemplu, mai trăiesc doar 635 de persoane, în vreme ce în Botoşeşti-Paia mai sunt 792. La Seaca de Pădure şi Brabova numărul de locuitori abia trece peste pragul de 1.000 de locuitori.
Cele mai mari ameninţări din punct de vedere al problemelor medicale sunt în continuare afecţiuni precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică, diabetul, tumorile, boala ulceroasă şi bolile cerebro-vasculare. Anul trecut cele mai multe decese de natură medicală au fost cauzate, în primul rând, de boli ale aparatului circulator, tumori şi boli ale aparatului respirator.
Îmbătrânirea populaţiei, temă de Ziua Mondială a Sănătăţii
O altă problemă asupra căreia specialiştii atrag atenţia o reprezintă fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. De altfel, nu degeaba, în acest an Ziua Mondială a Sănătăţii are ca temă sănătatea şi îmbătrânirea. Aceasta coincide şi cu marcarea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii sub auspiciile Comisiei Europene. Obiectivele principale ale campaniei au fost reprezentate de conştientizarea opiniei publice şi grupurilor ţintă privind problematica îmbătrânirii sănătoase şi elaborarea unor planuri de acţiuni judeţene specifice pentru o îmbătrânire sănătoasă şi activă.
„Vârstnicii reprezintă membri valoroşi ai societăţii, iar combaterea discriminării de vârstă este apanajul societaţilor avansate. În prezent, trebuie să avem în vedere că sistemele de sănătate şi sociale trebuie adaptate nevoilor unei populaţii vârstnice în continuă creştere. Iar prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos pe tot parcursul întregii vieţi se poate asigura o bătrâneţe activă, sănătoasă şi fericită”, a declarat dr. Narcisa Dinică, consilier superior al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj-Biroul Promovarea Sănătăţii.
Prognoze îngrijorătoare pentru următorii ani
Estimările specialiştilor referitoare la evoluţia fenomenului de îmbătrânire a populaţiei nu sunt deloc încurajatoare. La nivel global, din anul 1980 şi până în prezent, numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani s-a dublat, iar numărul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani va fi până în 2050 de 395 milioane, de patru ori mai mare decât astăzi. Spre exemplu, se prognozează până în 2050, că persoanele cu vârsta peste 60 de ani vor depăşi numeric copiii sub 14 ani.
Ponderea persoanelor de 60 ani şi peste, respectiv a persoanelor de 80 ani şi peste va fi în creştere în majoritatea ţărilor europene. Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, cu excepţia Bulgariei, Danemarcei şi Suediei, se vor menţine în primele zece poziţii ca procent al populaţiei de 60 ani şi peste şi în 2030, iar în 2060, doar Bulgaria, revine în acest top, restul fiind ţări noi, ceea ce înseamnă că în unele ţări procesul se va ameliora, iar în altele va lua amploare.
România anului 2060 din punct de vedere demografic va avea în componenţă 41% din totalul populaţiei format din persoane de 60 ani şi peste.
