De la Bruxelles, premierul ungar a acordat un interviu postului naţional de radio, în cadrul căruia a spus: „De trei ani repet că ar trebui să existe pace. Cele 26 ţări UE au decis însă că Ucraina trebuie să continue războiul(…). Numai că dacă până acum a existat sprijinul SUA, cum pot acum cele 26 de ţări membre să continue fără sprijinul american. Evoluţia s-a schimbat şi în NATO, Turcia şi Slovacia exprimând dorinţa de pace”. Cu toţii ne dorim o pace justă, de durată, dar care să plece de la o poziţie de forţă, asta este în interesul lui Donald Trump, iar dacă vrea să realizeze acest lucru este posibil doar cu sprijinul UE şi al statelor membre, pentru că trebuie îndeplinite condiţii prealabile, a spus la rândul său Ursula von der Leyen, la conferinţa de presă, care a urmat summit-ului extraordinar de ieri. „Ciocnirea” dintre Zelenski şi Trump la Casa Albă a servit atragerii Londrei şi Parisului în discuţiile dintre Kiev şi Washington. Macron în cadrul unei alocuţiuni televizate miercuri seara, asupra caracterului istoric şi periculos al momentului, făcând referiri la intrarea într-o eră nouă, dominată de brutalitate, în care prosperitatea şi securitatea nu mai sunt un dat, a lăsat impresia că deja conştientizează noua realitate: dispariţia lumii de ieri. Vorbind în ajunul summit-ului european de la Bruxelles, care urma să promulge o întărire masivă a apărării bătrânului continent, Macron a descris, într-o manieră aproape clinică, vulnerabilitatea în care se află nu numai Ucraina, ci şi Franţa şi UE, după venirea unei noi administraţii la Casa Albă. L-a criticat pe Donald Trump, afirmând că vrea să creadă că „SUA sunt alături de noi” dar s-a declarat gata să-şi asume rolul de apărător al taberei democrate şi umaniste, dacă va continua deriva de peste ocean. Riscantă afirmaţia „deriva de peste ocean” şi oricât de sclipitor se dovedeşte preşedintele francez, se arată incapabil să se adapteze la schimbările din lume. Divorţul europenilor, unii de alţii şi al UE de SUA atestă că lumea veche s-a cam dus. În momentul de faţă Marea Britanie şi Franţa vor să ia locul SUA pe continent, nu pentru a se reforma. Ele invocă garantarea securităţii prin evocarea armelor nucleare. Politica ambiguă, care se schimbă în funcţie de circumstanţe, a preşedintelui Macron este în contrast cu atitudinea rezervată a lui Donald Trump. Şi americanii extrem de pragmatici vor face ca europenii să plătească factura.
