Super Tuesday, moment decisiv într-un fel pentru republicani, a adus conform aşteptărilor rezultatul cunoscut de acum (14 victorii în 15 state cu excepţia Vermont, pentru Donald Trump) prefigurând deja o nouă mare finală Biden-Trump, la alegerile prezidenţiale din toamnă. Mai ales că deja Nikki Haley a decis ieri 6 martie a.c. să se retragă din cursa pentru nominalizarea republicană. Popular în majoritatea statelor, în care s-a votat în cadrul primarelor democrate, Joe Biden nu mai pare suficient de convingător, chiar în rândul electoratului său obişnuit, clasa de mijloc, dar mai ales în rândul tinerilor, fără interes manifestat pentru alegeri şi… Partidul Democrat. Impactul lui Donald Trump, care pare de neoprit, în schimb, nu poate fi trecut cu vederea. Favorit în sondajele actuale, o realegere a candidatului republican n-ar fi deloc o surpriză. Revenirea sa la Casa Albă, în pofida atâtor şi atâtor probleme cu justiţa, este însă privită cu multă reticenţă de europeni. Din varii motive. Deşi este mult mai bine pregătit, ca în primul mandat, se invocă posibila dezangajare a SUA în războiul din Ucraina şi obsesia majoră faţă de China. Adversitatea Biden-Trump este imensă, declarată, încât actualul preşedinte, în vârstă de 81 de ani, la o gală de caritate ar fi spus: „Dacă Trump nu ar candida nu sunt sigur că aş candida şi eu(…). Nu-l putem lăsa însă să câştige”. Joe Biden a avertizat, în mod repetat, că adversarul său este o ameninţare la adresa democraţiei. La rândul său, potrivit Reuters, în timpul unui interviu înregistrat pe 5 decembrie 2023, în Iowa, pentru Fox News, întrebat dacă „va abuza de putere pentru a se răzbuna”, Donald Trump a dat următorul răspuns tranşant: „Nu voi fi dictator decât în prima zi”. Apoi a spus că va folosi prerogativele prezidenţiale pentru a închide graniţa de sud cu Mexicul şi a extinde forajele petroliere. „Voi numi un adevărat procuror special care să ia măsuri împotriva celui mai corupt preşedinte din istoria SUA, Joe Biden şi a întregii familii de criminali Biden”. Drumul lui Donald Trump către Casa Albă este însă lung, nu uşor de parcurs, dar legitimat de… votul popular. Mai clar, dacă Donald Trump va reajunge la Casa Albă, asta va fi posibil doar în urma unui vot democratic. Până atunci fiecare tabără rămâne pe poziţiile proprii, cu o fermă şi invulnerabilă exasperare. De la Alexis De Tocqueville („Despre democraţie în America”, ed. Humanitas, 2017) ştim că alegătorii au voie să greşească, aşa că orice comentariu adiacent pare mai degrabă inutil. Va scufunda lumea în incertitudini şi imprevizibilitate? Va destabiliza relaţia transatlantică cu efecte asupra securităţii Europei, posibil şoc pe care cei 27 trebuie să-l anticipeze? Întrebările sunt fireşti, dar orice răspuns la ele este hazardat. Dar dacă tocmai reticenţa Europei, exprimată, la realegerea sa, se poate întoarce împotriva ei? În fine, nu mai lungim comentariul. Fiindcă „meciul nu este jucat” şi „No Labels” un colectiv centrist promite să prezinte la alegerile prezidenţiale americane un candidat independent –deocamdată nenominalizat- care să valorifice voturile (64% potrivit unui sondaj de opinie Reuters/IPSOS) celor care nu doresc un nou duel Trump-Biden. Membrii acestui grup enunţat, anunţă CNN, ar dori să se întâlnească pe 8 martie a.c. pentru a evalua şansele la a găsi o alternativă la Joe Biden şi Donald Trump. Adică să găsească biletul potrivit, un candidat dintr-o parte politică şi un vicepreşedinte din cealaltă tabără. Dificultatea colectivului „No Labels”, în găsirea unui alt candidat, derivă şi din faptul că în contextul polarizării extreme a politicii americane sunt din ce în ce mai puţini politicieni în centrul spectrului politic, noile vedete fiind fie foarte de stânga precum Alexandria Ocasio-Cortez sau emuli ai lui Donald Trump, precum Taylor Greene. Ceea ce nu înseamnă că „No Labels” nu are şanse de a identifica un candidat valid. Încurcată poveste.
