Aparent, potrivit unei declaraţii a şefului grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojine, au apărut tensiuni între acesta şi Moscova, culminând cu ameninţarea retragerii de pe linia frontului. Cu mercenarii săi, Evgheni Prigojine susţine trupele ruse, de la începutul războiului, şi sunt pe punctul de a încercui Bakhmutul, epicentrul luptelor din estul Donbasului. Printr-un mesaj video, Prigojine a spus, între altele, că dacă se retrage acum din Bakhmut, unde formează „cimentul” atacului rus, situaţia devine inconfortabilă pentru toate unităţile militare care apără Rusia. Ameninţarea lui Evgheni Prigojine (61 de ani) care nu-şi mestecă mult cuvintele îl vizează direct pe Vladimir Putin. Fiindcă dacă trupele Wagner se retrag, armata ucrainiană poate avansa în teritoriile pierdute din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk. Şi Crimeea va cădea, a predicat şeful mercenarilor. Violentele ameninţări ale lui Evgheni Prigojine, dacă nu fac parte dintr-un scenariu, de amăgire a armatei ucrainiene, constituie o reacţie la politicile Kremlinului. Mercenarii Wagner au invocat mereu lipsa de arme şi muniţii, doleanţe care ar fi fost ignorate de Vladimir Putin, întrucât n-a răspuns la belicoasele provocări. În ultima vreme Prigojine îşi multiplicase criticile virulente la adresa ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu şi şefului de Stat Major, Valeri Gherasimov, acuzându-i de „trădare” şi birocraţie ordinară. După care a anunţat că muniţia solicitată a fost livrată. Situaţia rămâne delicată, dureroasă şi dificilă, cum a calificat-o însuşi preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, cu pierderi mari de o parte şi de cealaltă. Lipsit de electricitate şi căldură, distrus în întregime, Bakhmutul este părăsit de locuitorii săi, cei rămaşi în viaţă supraviaţuind printre ruine. Cu toate acestea preşedintele ucrainian contează pe ranforsarea poziţiilor în Bakhmut şi în cursul unei întâlniri cu factorii decizionali din forţele armate s-a pronunţat pe continuarea operaţiunilor de apărare, într-un moment în care sub controlul „Orchestrei” se află o bună parte din ceea ce a fost odată oraş. După anumite surse ruse, pierderile zilnice ale Kievului se ridică la 500 de oameni. Cu toate acestea experţii afirmă că victoria rusă ar putea fi una „a la Pyrrhus”. Partea ucrainiană este obligată de partenerii occidentali să repurteze succese, pentru a justifica public enorma susţinere militară a Ucrainei. Printr-un decret al preşedintelui Zelenski, publicat ieri, generalul Oleksandr Oleksiyonovici, care deţinea funcţia de ministru adjunct al Apărării, a fost numit comandant-şef al armatei. „Bild” citează surse potrivit cărora Zelenski şi comandantul-şef al forţelor armate ucrainiene, Valeri Zalujni, ar fi fost în dezacord asupra situaţiei din Bakhmut, acesta din urmă recomandând de câteva săptămâni retragerea trupelor din oraş, dar Kievul a apreciat că este necesară continuarea apărării. Chiar şi în eventualitatea căderii Bakhmutului, a spus secretarul american de stat al Apărării, Lloyd Austin, jurnaliştilor cu ocazia vizitei în Iordania, asta nu înseamnă că ruşii schimbă cursul luptelor. Analiştii Insitutului pentru studiul războiului (ISW), un grup de experţi americani, estimează că forţele ucrainiene efectuează o retragere tactică de amploare limitată, cu intenţia epuizării efectivelor şi echipamentelor ruse. Războiul a devenit o bătălie feroce dominată de artilerile şi forţele ucrainiene sunt în dezavantaj, recunoscut şi de aliaţii occidentali, reclamând lipsa de muniţie în aprovizionarea trupelor. Soldaţii ucrainieni, rămaşi încă în Bakhmut n-au decât două opţiuni: să se predea sau să moară. La rândul lor trupele ruse înregistrează pierderi, enorme, pe care nu le mai evidenţiază nimeni.
