Ştirile despre războiul din Ucraina, toate neliniştitoare, dacă nu cutremurătoare (1,5 mil. refugiaţi în 10 zile potrivit ONU) curg fără încetare. Pe teatrele de operaţiuni grozăviile siderează realmente. Presa atlantistă îl prezintă pe liderul de la Kremlin ca bolnav mintal. La rândul său acesta ridică tonul şi descrie autorităţile ucrainiene ca „o bandă de drogaţi şi neonazişti”, expresie ce-i drept şocantă. Strategia militară a Rusiei rămâne greu de decriptat, chiar de analişti versaţi, fiindcă ştirile apărute în spaţiul media, nu puţine, rămân puţin credibile, fiindcă aşa e la război. În Rusia media naţională este sub un control total şi nu poate utiliza termenul „război”, când face referiri la invazia Ucrainei. Nu puţine reţele de socializare (Twitter, Facebok) au devenit inaccesibile. Singura realitate certă, pentru moment, este că luptele se limitează pe teritoriul ucrainian. Iar sprijinul pentru rezistenţa anti-Putin este făţiş. La întâlnirea cu femeile din rândul personalului companiei aeriene Aeroflot, prilejuită de „ziua femeii”, Vladimir Putin, în lunga sa intervenţie radicală, a sugerat clar că n-are de gând să se oprească, în campania sa militară, după cucerirea a enorme porţiuni din teritoriul Ucrainei, şi chiar înlăturarea guvernului de la Kiev. Din punctul său de vedere negocierile dintre emisarii ucrainieni şi ruşi, la frontiera Ucrainei cu Belarusul, nu sunt sortite unui aranjament tangibil. Ieri, preşedintele turc Regep Tayyip Erdogan, într-o discuţie telefonică cu Vladimir Putin i-a cerut acestuia încetarea totală a focului „de urgenţă”. Anunţată, în media franceză, era şi o nouă discuţie între preşedintele Emmanuel Macron şi liderul de la Kremlin. Menţiunile provocatoare şi ameninţătoare la adresa liderilor ucrainieni, că ţara lor riscă să fie demantelată şi să-şi piardă statutul de stat suveran, dacă va continua să reziste invaziei ruse sunt înspăimântătoare. Vladimir Putin a pus în gardă de asemenea în privinţa instituirii de NATO a unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, revendicată de preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, în ultimele zile, ameninţând cu consecinţe catastrofale pentru Europa şi lumea întreagă. NATO refuză dorinţa exprimată de ucrainieni, explicând cu claritate raţiunile. Cert este un lucru, remarcat de o publicaţie din Israel (Time of Israel): Vladimir Putin nu înclină spre un compromis. Ieri, Maiopolul, aflat sub asediu, fără apă şi electricitate, anunţa posibilitatea evacuării de civili, după diligenţe prelungite, şi o nouă înţelegere de încetare a focului. Bombardată cu intensitate era în schimb Odesa. Până în prezent operaţiunile militare reţin atenţia prin evitarea intrării trupelor ruse în marile oraşe, în strategia acestora aflându-se distrugerea de obiective militare (infrastructură, sedii de comandă ş.a.m.d.). Dilema este dacă se va accepta lupta în oraşe, unde armata rusă ar avea de furcă cu comandouri pregătite în prealabil şi bine înarmate. Invazia Ucrainei rămâne o clară violare a dreptului internaţional, dar este şi un alt început de lume. Nu puţini se întreabă cum se va ieşi din acest dezastru, şi diplomaţia indiană întoarce cuţitul în rană: europenii trebuie să se întrebe ce se petrece. Ei şi-au sacrificat interesele personale vis-a-vis de Rusia pe baza exigenţelor lui Joe Biden. Nord Stream 2 a fost abandonat. În fine, Fondul Monetar Internaţional a prevenit sâmbătă că escaladarea conflictului va avea consecinţe economice devastatoare la nivel mondial. Creşterea preţului la energie şi materii prime va fi copleşitor. Deja preţul barilului de petrol se apropie de 120 de dolari, iar cel al MW/h depăşeşte 200 de euro.
