Comisia Europeană a publicat, recent, analiza sa anuală privind provocările economice şi sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, aşa-numitele rapoarte de ţară. Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raţionalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică şi care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.
În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creşterii pentru 2016 şi a recomandării privind zona euro, care stabileau priorităţile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, semestrul european îşi îndreaptă atenţia asupra dimensiunii naţionale. Rapoartele vor sta la baza discuţiilor cu statele membre privind opţiunile lor de politici naţionale, anterior prezentării programelor lor naţionale în aprilie şi vor contribui la formularea, spre sfârşitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei ţări. În cazul celor 18 state membre identificate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2016, care a fost publicat în luna noiembrie alături de analiza anuală a creşterii, rapoartele de ţară includ bilanţul aprofundat din cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. În această etapă, nu s-au întocmit rapoarte de ţară pentru Grecia şi Cipru, care în prezent fac obiectul programelor de sprijin pentru stabilitate.
Reuniuni bilaterale
În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. În această lună, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Comisarii vor efectua, de asemenea, vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naţionale, cu parlamentele, cu partenerii sociali şi cu alte entităţi. Statele membre trebuie să prezinte în aprilie programele lor naţionale de reformă şi programele lor de stabilitate (în cazul ţărilor din zona euro) sau de convergenţă (în cazul ţărilor din afara zonei euro), care abordează finanţele publice. Comisia a invitat statele membre să se consulte îndeaproape cu parlamentele naţionale şi partenerii sociali atunci când pregătesc aceste documente. Comisia va prezenta, apoi, în primăvară, propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări, care vizează principalele priorităţi economice şi sociale ale fiecărei ţări. Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanţ aprofundat. Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la şase la patru: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive şi dezechilibre excesive cu măsuri corective.
Un dialog veritabil privind priorităţile europene
Publicarea timpurie a acestor rapoarte de ţară se înscrie în eforturile de raţionalizare şi de consolidare a semestrului european, în conformitate cu raportul celor cinci preşedinţi şi cu măsurile anunţate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice şi monetare a Europei. Unele dintre aceste măsuri au fost iniţiate anul trecut, iar punerea lor în practică este confirmată în acest an, în scopul de a facilita un dialog veritabil privind priorităţile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum şi în scopul alocării de mai mult timp, ulterior, pentru dialogul cu statele membre şi părţile interesate la toate nivelurile, pentru a se reflecta asupra priorităţilor lor. Aceste rapoarte reliefează, de asemenea, atenţia mai mare pe care Comisia o acordă în cadrul semestrului european aspectelor legate de ocuparea forţei de muncă şi problematicii sociale.
Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele pentru moneda euro şi dialog social:
„În contextul creşterii riscurilor externe şi a volatilităţii ridicate a pieţelor financiare, fundamentele economiilor noastre trebuie consolidate neîntârziat. Analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale. Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităţilor persistente, de exemplu nivelul ridicat al datoriei publice şi private”.
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă:
„Deşi am atins în prezent cea mai ridicată rată de ocupare a forţei de muncă de la începutul crizei în 2008, există un număr prea ridicat de cetăţeni europeni care nu au încă un loc de muncă. Semestrul european este mijlocul prin care ne menţinem angajamentul de a sprijini eforturile statelor membre de a asigura locuri de muncă pentru cetăţenii lor”.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarat:
„Rapoartele pe care Comisia le-a prezentat astăzi oferă imaginea cea mai precisă şi detaliată a economiilor UE. Aceste analize aprofundate vor constitui baza dialogului necesar dintre instituţiile UE şi autorităţile naţionale din această primăvară, în vederea următoarei serii de recomandări specifice fiecărei ţări. Stimularea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice rămâne principalul nostru obiectiv. În contextul în care redresarea economică a UE este în continuare fragilă, Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor şi să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente”.
