Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea orchestra un atac militar „hibrid” împotriva unui stat baltic, pentru a testa capacitatea de reacţie a Alianţei Nord-Atlantice, avertizează fostul secretar general NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Miza nu este neapărat Ucraina. Vladimir Putin vrea să restabilească statutul de mare putere al Rusiei”, a declarat Rasmussen, citat de site-ul cotidianului „The Telegraph”. „Există o mare probabilitate ca Rusia să intervină militar într-un stat baltic, pentru a testa reacţia NATO în virtutea Articolului 5”, care prevede solidaritatea colectivă, a subliniat acesta. „Vladimir Putin ştie că, dacă va trece de linia roşie şi va ataca un stat NATO, va fi învins. Trebuie să fim destul de clari în această privinţă. Dar el este specialist în conflicte hibride”, a adăugat Rasmussen, explicând că armata rusă ar putea interveni în Estonia sau Lituania, unde sunt mari comunităţi rusofone, cu militari neinscripţionaţi. În această situaţie, ţări membre NATO precum Ungaria sau Grecia, care au relaţii diplomatice şi comerciale bune cu Rusia, ar putea minimiza incidentul.
Alianţa Nord-Atlantică a decis, joi, înfiinţarea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi a unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă, în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore. În replică, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat, tot joi, un decret privind convocarea rezerviştilor la centrele de antrenament pe anul 2015, relatează Tass. Documentul a intrat în vigoare din momentul semnării şi a fost dat publicităţii pe portalul informaţiilor oficiale Garant.ru.
Kievul şi rebelii proruşi au încheiat, ieri, un armistiţiu pentru evacuarea civililor din Debalţevo, unul din punctele cele mai tensionate ale conflictului din estul Ucrainei, au anunţat surse din cele două tabere, citate de AFP. „Am căzut de acord asupra încetării focului, vineri, lângă Debalţevo, pentru evacuarea civililor”, a declarat şeful poliţiei regionale pro-Kiev, Viaceslav Abroskin. Un responsabil separatist, Eduard Basurin, a precizat la rândul său că armistiţiul era valabil în intervalul de timp 08,00 — 15,00 GMT. În ultima perioadă, la Debalţevo, nod strategic ce leagă cele două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk, au avut loc confruntări violente, insurgenţii atacând poziţiile armatei ucrainene în zonă, după ce au preluat controlul asupra aeroportului din Doneţk. Mai mulţi civili au fost ucişi în aceste lupte.
Aproximativ 1,6 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului separartist din estul Ucrainei, conform Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de site-ul agenţiei Tass. „Ministerul ucrainean pentru Politici Sociale a anunţat că circa 980.000 de oameni şi-au părăsit casele şi s-au mutat în alte regiuni ale Ucrainei”, precizează UNHCR. „În plus, alţi aproximativ 600.000 de ucraineni s-au refugiat în state aflate în vecinătate, în principal în Rusia, Belarus, Republica Moldova, Polonia, Ungaria şi România”, a adăugat agenţia ONU. Peste 5.300 de oameni au murit, iar alte 12.000 au fost rănite de la începutul conflictului separatist din estul Ucrainei, în martie 2014, a mai anunţat UNHCR.
