Odată cu prima zăpadă, agricultorii răsuflă uşuraţi

0
267

Ceea ce se prefigura a fi un dezastru în agricultura doljeană se transformă, în aceste zile, în speranţă. Culturile de grâu şi rapiţă putem spune că sunt salvate prin căderile de precipitaţii, de ieri. Frigul accentuat, mai ales din timpul nopţii, ar fi fost inamicul cel mai puternic al culturilor însămânţate în toamna anului trecut. Lucrătorii pământului, fermieri mai mici sau mai mari, pot să fie de acum optimişti că silozurile şi hambarele vor putea fi pline în vara aceasta.

terenuri 3Suntem o ţară profund divizată, cu o lume urbană supusă unor transformări fără de întoarcere – din păcate cu mii de tineri plecaţi definitiv peste hotare – şi o lume rurală, abrutizată de sărăcie, doar prea puţin atinsă de elemente de civilizaţie: canalizare, apă curentă, telefonie GSM. Chiar dacă le au, nu există să evite plata facturilor, pentru simplul motiv că din pensiile foarte scăzute nu pot face faţă unui trai decent. Desele încercări de recuperări de debite se dovedesc, în mare parte inutile, iar debranşarea localnicilor de la utilităţi este inevitabilă şi pune sub semnul întrebării continuarea funcţionării serviciilor publice locale de profil. Locuitorii din satele doljene, judeţ eminamente agricol, stăteau până mai ieri cu inima strânsă. Frigul anunţat, cele 18 grade Celsius cu minus, provocă emoţii. Deşi prea puţini îşi mai cultivă pământul, loturile fiind date în arendă la tot felul de fermieri, mai mult sau mai puţin corecţi, cernoziomul din sudul judeţului se pregăteşte, acum, să salute deja mantia de zăpadă venită la momentul oportun.

Peste 157.000 de hectare cultivate deja

terenuri 2Cu jumătate din suprafaţa agricolă a Doljul cultivată, fermierii sunt pregătiţi să închine un pahar. La ultima campanie de recoltat, Doljul a contat destul de mult în balanţa cerealieră a ţării, cu exporturi pe măsură. Până mai ieri, cu un deficit substanţial de umiditate în sol, lucrurile păreau foarte îngrijorătoare. Întreaga producţie de cereale păioase şi rapiţă strânsă în recenta campanie agricola de vară a fost depozitată în condiţii corespunzătoare. Să amintim că, pentru păstrarea producţiei agricole, judeţul Dolj dispune de o capacitate totală de 1.067.323 to, din care în silozuri – 457.728 to iar magazii – 609.595 to, spaţiile de depozitare aparţinând unui număr de 203 agenţi economici autorizaţi conform OUG nr. 12/2006.

Seceta ne-a tot creat probleme

Deficitului de precipitaţii din iulie-august 2016, la nivelul judeţului Dolj, a afectat o suprafaţă de 36.710,48 ha, cu pierderi estimate de 35.576 mii lei, aşa cum rezultă din Raportul final al comisiei judeţene pentru situaţii de urgenţă. Principalele culturi afectate au fost porumb 14.475,11 ha şi floarea-soarelui 16.932,63 ha. Pe fondul menţinerii stresului hidric asociat cu cel termic din aer şi sol, la culturile prăşitoare neirigate  (porumb, floarea-soarelui, soia), procesele de maturare au fost accelerate, forţate mai ales în UAT din sudul judeţului, fapt ce a determinat declanşarea mai devreme la recoltat. Producţiile medii obţinute: floarea-soarelui 2.000 kg/ha, porumb 3.500 kg/ha.

Pentru recolta din această vară, în toamna trecută, 1.184 ha au fost însămânţate cu secară, 6.935 ha cu triticale, 20.104 ha cu orz, 2.464 ha cu orzoaică de toamnă, 1.500 ha cu ovăz de toamnă. Cultura de rapiţă a fost pusă pe mai mult de 29.000 ha. Observăm, la rapiţă, o creştere cu o treime a suprafeţei cultivate spre deosebire de toamna anului 2015, când suprafaţa cultivată nu a depăşit 19.647 ha.

Despăgubirile, în plafoane scăzute

terenuri 1Pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură şi Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 419/2002, au reglementat parcurgerea, în mod succesiv, a  următoarelor proceduri: procedura de sesizare a Guvernului în vederea emiterii hotărârii privind declararea stării de calamitate; procedura de acordare a despăgubirilor, care presupunea existenţa, cu prioritate, a temeiului legal, respectiv hotărârea de declarare a stării de calamitate, stabilirea culturilor afectate şi a sumelor maxime ce se pot acorda.

Să amintim că, pentru punerea în executare a Sentinţei civile nr. 3.928 din 10 decembrie 2013 pronunţate de Curtea de Apel – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 5.809/2/2013, definitivă prin Decizia nr. 2.630 din 24 iunie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Guvernul a stabilit între altele că, în anul 2010, prin Legea nr. 281/2010 a fost abrogată  Legea nr. 381/2002, avându-se în vedere că, ajutorul de stat reglementat prin această lege a putut fi acordat numai pentru o perioadă de tranziţie de la data aderării, respectiv până la 31 decembrie 2009.

terenuriŞi, iată cum, în septembrie 2016, Comisia numită de Prefect prin Ordinele nr. 337/09.08.2016, 343/19.08.2016, 365/01.09.2016 şi 396/14.09.2016 formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj, ISU „Oltenia”, Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Sistemului de Gospodărire a Apelor Craiova şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, unde s-au produs pagube ca urmare a secetei, s-a deplasat în intervalul 19.08. – 16.09.2016 în localităţile afectate. Peste 14.475 ha cultivate cu porumb au fost afectate. Dar, cea mai mare pierdere este la floarea-soarelui. Aici, 16.932 ha au fost compromise de secetă în proporţie de 38-70%. Nu au lipsit nici surprizele. În localităţile Afumaţi, Catane, Izvoare, Radovan, Segarcea şi Urzicuţa s-a constatat că multe dintre culturi nu depăşeau 30% din gradul de afectare provocat de seceta pedologică. În comunele Şimnicu de Sus, Bistreţ, Întorsura, Drănic şi Maglavit, la data deplasării comisiei, culturile erau deja recoltate, neputându-se efectua evaluarea acestora şi s-a decis să fie luate în calcul procesele verbale, aşa cum au fost întocmite la nivel local.