Potrivit agenţiei France Press (AFP), care a preluat comunicatul transmis de Transparency International săptămâna trecută, de la Berlin „corupţia continuă să facă ravagii în societăţile din întreaga lume, atingând în zona euro un nivel dezamăgitor, în ţările cele mai afectate de criza economică şi financiară”.
Transparency International realizează anual o ierarhie a nivelului de corupţie pentru 176 de state, în funcţie de Indicele de percepţie a corupţiei, stabilit cu ajutorul datelor culese de 13 instituţii internaţionale, între care Banca Mondială, bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial. Acest indice este cuprins între 0 şi 100, unde 0 este nivelul cel mai ridicat al corupţiei percepute şi 100 este nivelul cel mai scăzut.
România – sub nivelul mării, când vine vorba de corupţie
În anul 2012 scorul României este de 44 de puncte, deci ne situăm încă, sub nivelul mediu de 50. Cu punctajul obţinut statul român se situează pe locul 66 din cele 176 de ţări evaluate. Rezultatele raportului sunt cel puţin îngrijorătoare dar departe de a surprinde. Nepotismul, mita, abuzul de putere, conflictele de interese la limita ilicitului şi tranzacţiile mereu câştigătoare cu statul fac parte din agenda zilnică a unor români. Aceste practici sunt aproape de a deveni politici publice, urmărite cu consecvenţă de instituţii şi persoane publice sau private, cu acea consecvenţă cu care nu sunt atrase fondurile europene sau construite autostrăzi în România. Judecând după ruşinoasa poziţie ocupată în „clasamentul corupţiei”, la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuwaitul şi cu o poziţie mai coruptă decât ststul african Ghana, ar fi destul de improbabil ca în România banii publici să se folosească pentru autostrăzi.
Suntem departe de ţările premiante ale clasamentului
Potrivir Mediafax, ţările fruntaşe ale clasamentului, cele mai puţin corupte în egală măsură, sunt conform raportului Transparency International, Danemarca, Finlanda şi Noua Zeelandă în timp ce la polul opus, tot la egalitate se află Afghanistanul, Coreea de Nord şi Somalia. Statele europene afectate de criză Italia şi Grecia s-au clasat pe locurile 72 (la egalitate cu Tunisia) şi respectiv 94 (la egalitate cu Columbia), devansate însă de ţări care traversează aceeaşi perioadă dificilă, dar care sunt percepute ca fiind mai puţin corupte: Irlanda (pe locul 25), Spania (pe locul 30) şi Portugalia (pe locul 33). Rusia se află printre cele mai corupte ţări din lume, ocupând poziţia 133 în clasament, cu zece poziţii mai bine decât în 2011.
Preşedintele Transparency International îndeamnă guvernele la acţiune împotriva corupţiei
„După un an în care accentul a fost pus pe problemele de corupţie, ne aşteptăm ca guvernele să adopte o poziţie mai dură împotriva abuzului de putere. Rezultatele Indicelui de Percepţie al Corupţiei 2012 demonstrează că societăţile continuă să plătească costul ridicat al corupţiei”, a declarat Huguette Labelle, preşedintele Transparency International.
Vestea bună, căci suntem deseori sfătuiţi să vedem partea plină a paharului, nu este că guvernul României ia măsuri pentru eradicarea corupţiei, de aşa ceva nu prea auzim, ci că România a fost percepută în 2012 ca fiind mai puţin coruptă decât în anul precedent, când ocupa locul 75, la egalitate cu China. Aşa că, cel puţin gardul arată ceva mai bine anul acesta, chiar dacă leopardul este la fel de bine hrănit.
