Cine îşi imaginează că Donald Trump sau Kamala Harris ar putea fi, ca preşedinte al SUA, pe gustul Moscovei, se înşeală amarnic. Şi asta se ştie bine la Kremlin, unde schimbarea cursului rusofob, în evaluarea lui Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, nu are nici o perspectivă. La rândul său, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, extrem de excentric în declaraţii, a considerat într-o postare, pe Telegram, drept banalităţi afirmaţiile lui Trump despre încheierea rapidă a războiului din Ucraina şi o relaţie bună cu Rusia. „Alegerile nu vor schimba nimic pentru Rusia deoarece candidaţii reflectă pe deplin consemne bi-partizane, că ţara noastră trebuie învinsă(…). Nu se poate opri războiul. Nici într-o zi, nici în trei zile, nici în trei luni. Şi dacă Donald Trump încearcă asta cu adevărat ar putea fi noul JFK”. Sigur, orice abordare pe această temă este prematură şi de altfel războiul din Ucraina nici n-a fost o temă precumpănitoare de campanie, cum n-a fost nici cel din Orientul Mijlociu, pentru nici unul dintre competitori. Când a venit vorba de Ucraina, de pildă, Kamala Harris a spus că „suntem alături de această ţară”, ceea ce nu înseamnă nimic altceva decât continuarea susţinerii războiului. Este adevărat că aderarea Ucrainei la NATO a fost printre obiectivele planului „de victorie” pe care l-a dezvăluit Zelenski, înainte ca Biden să părăsească mandatul de preşedinte. Luni, mai multe agenţii de securitate americană – Biroul directorului de informaţii naţionale, Biroul federal de investigaţii, Agenţia de securitate cibernetică şi securitatea infrastructurii – au lansat o declaraţie comună privind interferenţe străine, în special din Rusia şi Iran în alegeri, menite să submineze încrederea în integritatea alegerilor şi să alimenteze diviziunile dintre americani. Şi asta în condiţiile în care sondajele de opinie au semnalat o competiţie extrem de strânsă, cum nu s-a mai văzut. Două provocatoare voci în politica externă, John Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago şi Jeffrey Sachs, de la Universitatea Columbia, doi titani intelectuali, au făcut referiri la statul profund, alias complexul militar-industrial, cu influenţele sale asupra politicii externe. Se consideră că, a doua zi după ce noul preşedinte va depune jurământul, birocraţia nealeasă a guvernului va continua să se comporte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. În privinţa lui Donald Trump, Moscova ştie că acesta nu-şi ţine întotdeauna promisiunile şi că ostilitatea Washingtonului nu va fi înlăturată. Oricum, sprijinul lui Elon Musk, Robert Kennedy, Tucker Carlson şi alţi câţiva, pentru Donald Trump, s-ar putea resimţi, în demersurile acestuia, dacă revine la Casa Albă. Mai complicate par lucrurile pentru UE, care, în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, s-ar putea aştepta la gesturi pe care le-a mai trăit. Numai că lumea se schimbă. Joi, 7 noiembrie a.c., „cei 27” vor avea un prim dialog în cadrul unei cine la Budapesta, înainte de a se întâlni a doua zi pentru un summit al şefilor de stat şi de guvern dedicat competitivităţii economiilor lor. Puţini dintre ei ar fi dispuşi să salute o victorie a lui Donald Trump. Pe care a pariat în schimb… Viktor Orban, pregătind sticlele de şampanie.
