Zelenski îşi maschează disperarea!

Toate semnalele din presa occidentală, alimentată de situaţia de pe terenurile de luptă, sugerează un pesimism tot mai accentuat, la previziunile de triumf şi optimismul neclintit al lui Volodimir Zelenski. După aproape doi ani de război lucrurile nu arată deloc convenabil, de ambele părţi, cu zeci de mii de morţi, în fiecare tabără. În cursul nopţii de miercuri spre joi, Ucraina a suferit cel mai puternic atac cu rachete ruseşti de la începutul anului, recunoscut de Kiev, într-un moment în care sprijinul aliaţilor este în scădere sau oricum resimţit. S-a mai întâmplat un lucru, oarecum surprinzător: într-un interviu, pentru revista americană Time –publicat în această săptămână, care a generat multe comentarii-, Volodimir Zelenski a spus că „cel mai înfricoşător lucru este că lumea s-a obişnuit cu războiul din Ucraina(…) Epuizarea de război se rostogoleşte însă ca un val”. Volodimir Zelenski rămâne însă atât de convins de certitudinile sale încât nici o altă opinie nu este tolerată, după cum arată „Time”. O singură opţiune de neclintit: să lupte până la capăt. Deşi s-ar putea să nu mai fie posibil în curând. Ucraina are nevoie de arme, bani şi muniţie, iar Occidentul face tot ce este posibil pentru a ţine pasul cu livrările. Un apropiat al lui Zelenski a declarat revistei că, şi într-o asemenea situaţie, delicată, SUA şi aliaţii îşi onorează promisiunile dar „nu avem oameni care să folosească”, deşi vârsta de recrutare a fost ridicată până la 43 de ani. Sâmbătă, Ursula von der Leyen a sosit la Kiev, pentru a purta discuţii în vederea aderării şi a ajutoarelor financiare pentru reconstrucţia ţării. Bruxelles-ul va trebui să discute la 8 noiembrie a.c. stadiul progreselor înregistrate de Ucaina şi să decidă dacă deschide sau nu negocierile de aderare. Reacţionând la declaraţiile generalului Valeri Zaluzjny, pentru The Economist, Zelenski a spus că „timpul a trecut şi oamenii sunt obosiţi, dar nu suntem în impas”. A negat informaţiile potrivit cărora partenerii occidentali îl presează să negocieze cu Rusia. O alertă aeriană a fost emisă sâmbătă la 12.37 de forţele aeriene ucrainiene, pe Telegram, după decolarea unui MIG 31K care transporta rachete Kinjal, de la o bază aeriană Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod. Potrivit sondajelor de opinie Zelenski are sprijinul consistent al populaţiei. A apărut însă un contracandidat pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, care nu sunt garantate, în persoana fostului său consilier Oleksy Arestovych, dar cu siguranţă vor mai apărea şi alţii. Fostul consilier promite lucruri care ar putea da bine la populaţia obosită de război: o nouă strategie pe front, mai puţină mobilizare şi o mai bună rotaţie a personalului militar. Dacă ar deveni preşedinte ar negocia cu Rusia. „Solicităm apartenenţa la NATO cu obligaţia de a nu recuceri militar teritoriile ocupate la momentul aderării, ci de a urmări întoarcerea lor doar prin mijloace politice”. Un subiect despre care nu s-a discutat niciodată, fiindcă nici nu s-a putut în ultimele luni. Pentru Zelenski, care nu a comentat abordarea fostului confident, o negociere nu este o opţiune şi refuză chiar categoric, inclusiv o încetare a focului. El a declarat pentru Time: ideea negocierilor poate să-i liniştească pe cei din ţara noastră şi din afară care doresc absolut să se pună capăt războiului. Dar liderul de la Kiev vrea o victorie, indiferent de preţ. Trezoreria SUA a anunţat întărirea sancţiunilor împotriva a 130 de persoane şi entităţi, din China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, care participă la schimburile comerciale, permiţând Rusiei să se aprovizioneze cu tehnologii şi echipamente necesare pentru efortul său de război. Disfuncţia Congresului american, din ultima lună, şi războiul dintre Israel şi Hamas au creat furtuna perfectă, întrucât a pus în discuţie redefinirea priorităţilor. „Time” a relevat câteva adevăruri incomode din punct de vedere politic. Oricum articolele din Time şi The Economist sugerează fără teama de a fi discreditate o schimbare narativă semnificativă de la începutul conflictului. Soarta Ucrainei depinde de unitatea restului lumii, a declarat Zelenski pentru canalul francez France 2, realizând că Ucraina nu mai prezintă un interese major, toate privirile fiind îndreptate spre Israel. Conform NBC News oficiali ai administraţiei Biden sunt îngrijoraţi de faptul că Ucraina este „la capătul puterilor”. Camera Reprezentanţilor a aprobat un proiect de lege privind ajutorarea Israelului cu 143 miliarde dolari fără a menţiona Ucraina. Majoritatea democrată de la Senat a refuzat să ia în seamă acest proiect, menţionând că îşi va pregăti propria versiune care să includă şi sprijinul pentru Kiev.