Acum e oficial: Martin Schultz aspiră la preşedinţia Comisiei Europene, pentru înlocuirea, anul viitor, a lui Jose Manuel Barroso. Conducerea PES (Partidul Socialist European) va lua act astăzi, la Bruxelles, că singurul candidat al familiei politice social-democrate pentru conducerea campaniei alegerilor europene, prevăzută pentru 24 şi 25 mai 2014, este actualul preşedinte al Parlamentului European. Şi este timpul „să politizeze” alegerea patronului Comisiei Europene, să etaleze legitimitatea sa pe fondul creşterii forţelor eurosceptice. Cu toate acestea, abordarea social-democraţilor germani este departe de a fi unanimă. Iar Herman Von Rompuy crede că este vorba de o „falsă idee bună”. Preşedintele Consiliului European, care trebuie să joace un rol cheie după alegerile europene pentru desemnarea numărului 1 al Comisiei Europene, se teme de un conflict între instituţii dacă, din întâmplare, un candidat va reuşi să adune o majoritate printre eurodeputaţi, fără încuviinţarea şefilor de stat şi de guvern. Sau invers. Familiile politice europene sunt realmente divizate. Partidul Popular European (PPE), care regrupează între alţii CDU (Germania) şi UMP (Franţa), ezită în desemnarea unui candidat, după ce Angela Merkel nu s-a arătat favorabilă pentru alegerea unui lider. Lipsa de consens a amânat decizia până în luna decembrie. Comisarul european pentru Piaţa Internă, francezul Michel Barnier, consideră că va fi greu de jucat în cazul în care celelalte partide, inclusiv socialiştii, fac campanie în favoarea unei personalităţi. „Nu vă faceţi griji, să nu mai vorbim de Martin Schultz”, a asigurat Angela Merkel în cursul discuţiilor cu liderii PPE la Consiliul European din 24-25 octombrie a.c.. Au apărut şi numele primilor miniştri, finlandezul Jyrki Kattainen sau irlandezul Enda Kenny, ca posibil succesori ai lui Barroso, dar ei nu vor să declare asta înainte de alegerile europene. Pe partea de centru, la nivelul alianţei Liberale şi Democrate pentru Europa (ALDE), Congresul din 28 şi 30 noiembrie, de la Londra, va lua unele decizii. În actualul stadiu, doar comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, ar putea fi o candidatură, concurată de fostul premier belgian Guy Verhofstadt. Dar decizia finală nu va fi luată înainte de 1 februarie. Verzii au şi ei propriile candidaturi, tandemul francez Jose Bove şi Daniel Cohn-Bendit, dar mai există şi tandemul german, italian, olandez, totul urmând a se decide la sfârşitul lunii ianuarie. Extrema-stângă s-ar putea să vină cu Alexis Tsipras, liderul partidului grec de opoziţie Syriza, iar extrema-dreaptă cu Marine Le Pen sau olandezul Geert Wilders.
