Din orice perspectivă ar fi abordat CV-ul lui Călin Georgescu, candidatul independent îndelung contestat, în prezent cu probleme în faţa justiţiei, are zone confuze, asupra cărora nu e uşor de făcut lumină. Absolvent în 1986 al Facultăţii de îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului, cuprinsă în sfera „Institutului Agronomic” din Bucureşti, a primit repartiţie guvernamentală la Făgăraş. Promoţia sa ar fi fost cea dintâi, pe a cărei diplomă de absolvire se menţiona Institutul Agronomic – Facultatea de îmbunătăţiri funciare. A nu se respecta repartiţia guvernamentală, prin 1986, de un absolvent al unei astfel de facultăţi, cu profil agrar, prin obţinerea unei „derogări” sau „negaţii” era ceva nu de ordinul excepţiei, ci al unei… minuni cereşti. Erau vremuri în care absolveţii învăţământului superior, repartizaţi în teritoriu, erau obligaţi să-şi facă până şi mutaţie, pe buletinele de identitate. Pe ce căi îşi rostogoleşte destinul Călin Georgescu este o enigmă deocamdată, nedesluşită, deşi în latina vulgară se clama „nihil sine baftă sed propter omnia vincit”. Numai că propteaua trebuia să fie… sus-sus de tot. Cât de sus, greu de spus. Oricum, neînrolat nici în rândul membrilor de partid, deşi în 1986 era o bagatelă, un asemenea gest, nefiind nici şef de promoţie, ca să luăm în discuţie şi o astfel de ipoteză, tot traseul său ulterior devine misterios. Nu rigoarea morală clamată acum, de nu puţini care n-au făcut parte din rândurile partidului comunist, din vari motive, îl anima în tinereţe pe Călin Georgescu, fiindcă i-am văzut „la lucru” în 89 şi pe comuniştii devotaţi, inclusiv pe cei de la Academia „Ştefan Ghoerghiu” care „finisa” cadrele de nădejde ale societăţii. În fine, ce noroc pe poporul român. După un preşedinte cu vreo 6 case pe la Sibiu obţinute „din meditaţii”, vine un candidat, bine cotat în sondaje, îmbrăţişat de destin, care la puţină vreme după absolvire, repet Facultatea de îmbunătăţiri funciare, îşi consolidează experienţa prin misiuni în Regatul Unit şi SUA. Fără a avea vreo legătură, dar nici una cu… defuncta Securitate. Sună bizar. Într-o adresă de a sa CNSAS-ul atestă că nu au fost identificate menţiuni, în registre/documente referitoare la domnul Călin Georgescu. Atunci întrebarea care vine de la sine este următoarea: cum a călătorit în afara României, înainte de 1989, în condiţiile în care inclusiv la Direcţia de paşapoarte, din cadrul ministerului de Interne, nu există menţiuni al unui paşaport/document de călătorie pe numele său? Ghemul are prea multe noduri. Călin Georgescu nu a bătut ţara de la un capăt la altul, nu şi-a fascinat electoratul prin discursuri înflăcărate, nu a participat la dueluri televizate, cum au făcut-o de pildă noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, preşedintele SUA, Donald Trump şi cine mai vreţi, ca să avem referiri de dată recentă, din alegerile cu adevărat democrate. Nu, şi-a făcut campanie electorală exclusiv pe reţelele de socializare (TikTok) prin care a sedus alegătorii declarând zero lei cheltuieli. Procesul electoral din România a fost ţinta a 34 de atacuri hibride agresive ale Rusiei, anul trecut, arată un raport al Serviciului de informaţii pentru securitatea Republicii italiene. În document apare şi numele lui Călin Georgescu. Este pomenit un număr de 85.000 de atacuri cibernetice, în timpul procesului electoral. 25.000 de conturi au fost create pe TikTok şi alte 5.000 pe Telegram. Margine de drum, de la care au plecat multe complicaţii. Că ar putea fi scos din competiţia electorală pentru promovarea în public a unor idei extremiste, cârdăşia cu mercenari cu stagii în zonele Africii, şi tot ce se mai ştie, inclusiv la nivelul gărzilor de corp, este o altă discuţie, neliniştitoare. Deocamdată, de fruntea sa rămân lipite multe necunoscute, menite a nu-l valida drept competitor îndreptăţit.
