Nelinişte mare, fără precedent în Europa, e drept şi nejustificată pe deplin, ai cărei lideri participă astăzi la un nou summit special „al celor 27” la Bruxelles, în căutarea unui răspuns comun la „apropierea” dintre Washington şi Moscova. Preşedintele francez a ţinut, aseară, un discurs, la fel de alarmist ca şi precedentele, în care a spus că „viitorul Europei nu trebuie decis la Washington sau la Moscova”, stăruind asupra unui moment de mare incertitudine, prin faptul că lumea se confruntă cu cele mai mari provocări. El şi-a reiterat viziunea privind „o apărare europeană mult mai puternică” şi suveranitatea UE, eliberată de celelalte mari puteri. Agenţiile de presă au raportat, miercuri seara, că oficialii din Ucraina şi SUA au convenit asupra unor noi discuţii, după ce americanii au întrerupt schimbul de informaţii cu partea ucrainiană. Cooperarea cu serviciile de informaţii fusese esenţială în a permite Ucrainei să lovească ţinte militare ruse. Noii mentori, de dată recentă, ai preşedintelui ucrainian sunt premierul englez Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron care şi-au văzut deja inoperante demersurile pe lângă Donald Trump. Keir Starmer, după înmânarea unei invitaţii din partea Regelui Charles al III-lea de a vizita Londra, a fost contrat de politicieni britanici care i-ar fi cerut Regelui retragerea invitaţiei, pe motivul „apropierii spectaculoase” a lui Donald Trump şi Vladimir Putin. O călătorie comună la Washington a lui Macron, Zelenski şi Keir Starmer este în curs de pregătire. Dar nu este o certitudine că va avea loc. Din nefericire se joacă imprudent cu focul, personalizând la o manieră mediocră relaţiile internaţionale, fiindcă suntem într-o altă realitate geo-politică, pe care nu o mai pot rezolva cu umorile de ieri. Războiul este pe cale să se încheie printr-un scrâncet asupra lumii noastre, incredibil de complexă şi profund interconectată, dar efectele sale vor defini securitatea europeană, şi de ce nu internaţională, pentru deceniile următoare. Toată, aproape fără excepţie, mass-media occidentală, ostilă lui Donald Trump, a profitat de ocazie pentru a-l caracteriza ca pe un personaj impulsiv, într-o inversare de rol cu Zelenski. Reacţia, extrem de emoţională a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care şi-a exprimat compasiunea faţă de preşedintele Zelenski, este elocventă. „Demnitatea dumneavoastră onorează curajul poporului ucrainian. Fii puternic, fii curajos, nu-ţi fie frică. Nu eşti singur”. Refuzul lui Donald Trump de a-i acorda Ursulei von der Leyen o întâlnire poate explica parţial furia ei de femeie, neluată în seamă. Occidentul colectiv se află la răscruce de drumuri. Fără acoperirea aeriană a SUA şi accesul la satelit, desfăşurarea trupelor occidentale în Ucraina va fi puţin posibilă. Atât Macron cât şi Von der Leyen au susţinut războiul din Ucraina, dar orice aventură viitoare, ar fi cel puţin sinucigaşă. Armata ucrainiană, dacă Donald Trump îngheaţă sprijinul, n-are nici o şansă pe teatrele de operaţiuni. Lipsa de acces la sistemul de sateliţi Starlink, interzicerea Marii Britanii să mai ofere Ucrainei informaţii colectate de serviciile americane complică rău lucrurile. Şi nici una din puterile occidentale nu riscă o coliziune cu Rusia. Donald Trump ştie, de acum, că naraţiunea occidentală a războiului lui Biden n-a fost aşa. În prezent MI6 britanic îl meditează, la Kiev, pe Zelenski. Donald Trump a repetat, din nou, că războiul s-ar putea termina în câteva săptămâni avertizând asupra riscului de escaladare în al treilea război mondial. Un război prelungit s-ar putea transforma într-o mlaştină care i-ar perturba alte proiecte. Seniori din anturajul lui Donald Trump au purtat discuţii secrete cu unii dintre principalii oponenţi politici ai lui Zelenski, pentru a-l scoate pe acesta din urmă din slujbă. S-a mai întâmplat un lucru: ieri preşedintele rus a avut un discurs alarmant prin care a avertizat Occidentul „cum ar arăta un război cu Rusia”. „Toată lumea trebuie să ştie că reacţia noastră va fi fulgerătoare iar dacă simţim o ameninţare la adresa noastră, reacţia va fi disctructivă”. Discuţiile despre trimiterea forţelor de menţinere a păcii în Ucraina sunt deocamdată ipotetice, deoarece nu se ştie încă în ce condiţii se va ajunge la un acord de pace între Moscova şi Kiev. Dar, reamintim Donald Trump a spus clar că SUA nu mai spijină forţele militare ucrainiene.
