Cum n-are un rival anunţat, candidatura preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un nou mandat –anunţată încă din luna trecută (19 februarie) la Berlin în cadrul unei şedinţe a Uniunii Creştin-Democrate- va fi confirmată la Congresul Partidului Popular European, care se ţine astăzi şi mâine la Bucureşti. Unde va deveni lider al dreptei europene pentru alegerile din iunie. „Lumea de astăzi este complet diferită de cea din 2019. Am trecut prin multe împreună în ultimii 5 ani şi cred că este momentul să spun că am realizat mai mult decât ne-am fi putut imagina”, a declarat „VDL” după ce şi-a anunţat candidatura. „În aceşti 5 ani nu doar pasiunea mea pentru Europa a crescut, ci şi experienţa mea cu tot ce poate realiza această Europă pentru cetăţenii ei. Aceşti 5 ani au fost pe cât de stimulatori pe atât de extraordinari”. Cu toate acestea mandatul Ursulei von der Leyen nu este scutit de nu puţine critici. Numele ei a fost asociat de scandalul SMS Gate pentru achiziţionarea de vaccinuri anti-Covid, alături de şeful laboratorului Pfizer, Albert Bourla, detaliile contractului de cumpărare nefiind dezvăluit. Şi nu e singurul scandal. Acceptată de Emmanuel Macron, la sugestia cancelarului german Angela Merkel, candidatura ei fusese contestată dintr-un început, pentru că rupsese obiceiul de a se propune şeful de listă al partidului care a ajuns pe primul loc la alegerile europene. Şi acela era germanul Manfred Weber, prezent acum la Bucureşti ca lider al grupului popularilor europeni. Ursula von der Leyen a fost aleasă în cele din urmă cu 51,3% din voturi în iulie 2019, angajându-se să facă din Europa „primul continent neutru la carbon” până în 2050, printr-un Green Deal şi un plan de investiţii durabil de 1000 miliarde euro. Green Deal, formulat de Ursula von der Leyen, nu răspunde schimbărilor climatice, ci ideologiei construită în jurul acestora. Pe 6 şi 7 martie la Bucureşti în cadrul Congresului PPE va deveni aşadar lider al dreptei europene pentru alegerile din iunie. Cu siguranţă va plasa apărarea europeană în fruntea priorităţilor sale, în contextul conflictului ruso-ucrainian, va vorbi despre întărirea strategiei privind independenţa energetică de Rusia şi va avea referiri la reforma delicată a politicii de migraţie, în timp ce creşterea cererilor de azil pune Europa sub presiune. „Trebuie să ne sporim capacitatea industrială de apărare în următorii 5 ani”, a insistat Von der Leyen în faţa parlamentarilor europeni. Un program pe care Bruxelles-ul doreşte să-l extindă, cât mai grabnic, pentru a veni în ajutorul Kievului prevede modernizarea capacităţilor de producţie a companiilor europene, pentru a putea concura cu companiile americane în producţia de armament. Realegerea doamnei Von der Leyen în fruntea Executivului european va depinde însă şi de echilibrul politic al puterii în următorul Parlement European şi ceea ce ştim deocamdată este că nu va putea conta pe voturile dreptei franceze, care o critică deschis pentru că este prea aproape de Emmanuel Macron şi a „contribuit în mare măsură la slăbirea UE”, aliniindu-se prea mult la poziţiile ecologiştilor, ceea ce a dăunat agricultorilor. Dar republicanii francezi n-au mijloace de a compromite o nouă candidatură a Ursulei von der Leyen, întrucât aceasta este singura candidată. Pentru Francois-Xavier Bellamy este o oportunitate de a transmite un mesaj: acela de reorientare a acţiunilor sale. Printre numeroşii lideri europeni care vor fi prezenţi la Bucureşti se vor afla preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta PE, Roberta Metsola, cancelarul austrian Karl Nehammer, premierul polonez Donalt Tusk, premierul grec Kyrakos Mitsotakis, premierul suedez Luc Frieden, premierul croat Andrej Plencovic, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Pentru Bucureşti, momentul este unul insolit: se va pomeni mereu că a găzduit Congresul popularilor europeni, cu toată încărcătura lui tematică, prilejuită de deciziile care se vor lua sau contura.