Astăzi încep discuţiile cu sindicatele din ordine publică şi sănătate privind legea salarizării unitare, salariile de până la 4.000 lei urmând a fi dublate, iar cele care depăşesc acest prag vor fi majorate cu 45 %, a anunţat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu. “Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (…) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la postul de televiziune România TV.
Ministrul Muncii nu îşi doreşte niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deşi sindicaliştii au anunţat că vor anumite modificări, dar a spus că ministerul este deschis pentru dezbateri pe această temă. Întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Olguţa Vasilescu a declarat că mai întâi trebuie purtate discuţii cu sindicatele, deci nu poate spune o dată exactă, dar legea va trebui adoptată până la data de 1 iulie 2017. Olguţa Vasilescu a mai precizat că punctul de pensie va creşte la 1.000 de lei începând cu 1 iulie.
Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA i-a solicitat ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, printr-o scrisoare deschisă, să renunţe la propunerea de a separa salariile de indemnizaţii. “Stabilirea bazei de raportare a indemnizaţiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor etc. la salariul mediu, în timp celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grilă, instituie un tratament diferenţiat al acestor angajaţi publici în raport cu ceilalţi. Această propunere reprezintă încă o aroganţă a aleşilor noştri, care se văd deasupra restului populaţiei, astfel încât îşi adoptă reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariaţi din sistem, după principiul consacrat «ce-i al nostru-i pus deoparte»”, se arată într-o scrisoare deschisă a CNS „Cartel ALFA”, remisă MEDIAFAX.
Totodată, sindicaliştii spun că, după experienţa ultimilor şapte ani, baza de raportare stabilită la adoptarea legii, de 600 de lei, deşi era prevăzut să crească anual, a rămas la fel. “Acest lucru a făcut ca, odată cu creşterea salariului minim naţional, baza grilei să se aplatizeze de la an la an, prin condensarea primelor 42 clase de salarizare la acelaşi salariu: minimul pe economie! Decuplarea indemnizaţiilor de salariul minim din grilă şi raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel o valoare variabilă, cu un trend crescător), asigură aleşii că vor beneficia de creşterea remuneraţiei proprii, fără să-i mai intereseze în mod direct ce se întâmplă cu restul salariaţilor din sistemul public”, potrivit sursei citate.
Mai mult decât atât, spune Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA, diferenţierea dintre salarii şi îndemnizaţii este, în acest caz, una artificială. “Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată că raporturile juridice dintre primar/viceprimar şi unitatea administrativ teritorială intră sub incidenţa Codului Muncii, deci sunt raporturi de muncă, iar indemnizaţia poate fi considerată salariu. Fiind vorba despre o lege a salarizării unitare, atunci abordarea trebuie să reflecte această abordare unitară, prin stabilirea aceleiaşi baze de calcul pentru toate salariile din sistemul public. Această abordare unitară are drept scop tocmai eliminarea inechităţilor şi păstrarea unui raport decent între veniturile minime şi maxime din sistemul public”, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă ministrului Muncii.
Având în vedere aceste lucruri, Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA cere abandonarea acestei propuneri, motivând că printr-o dezbatere onestă se pot găsi soluţii pentru poziţionarea pe grilele de salarizare a funcţiilor personalului public ales, “astfel încât remunerarea acestora să reflecte în mod corect munca şi responsabilităţile acestora, fără a le institui un tratament preferenţial faţă de restul lucrătorilor”.
