Casa Albă a tras ieri un semnal de alarmă, prin directoarea de buget, Shalanda Young, cu privire la ajutorul militar american promis Ucrainei, ameninţat momentan, dacă până la sfârşitul anului Congresul nu va vota noi finanţări. Scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, inserează îngrijorarea Shalandei Young, potrivit căreia „nu există nicio finanţare magică disponibilă pentru a aborda situaţia de urgenţă. Suntem fără bani şi în curând vom rămâne fără timp”. În discuţie: un pachet excepţional de peste 100 miliarde dolari solicitat de preşedintele democrat Joe Biden pe 20 octombrie a.c., de la Congres, pentru a răspunde la urgenţele majore ale momentului, între care se detaşează ajutorarea Israelului şi Ucrainei şi răspunsul la sosirea de migranţi la graniţa de sud. Statele Unite, principalul furnizor de ajutor militar acordat Ucrainei, se află de luni de zile într-o nesfârşită tulburenţă parlamentară şi nu a fost votat un buget final pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie a.c.. Guvernul federal funcţionează datorită unei prelungiri de urgenţă, convenită, care va expira la mijlocul lunii ianuarie. Momentan însă toate privirile se îndreaptă spre ceea ce se întâmplă în conflictul dintre Israel şi Hamas, care stimulează diviziunea între susţinătorii Israelului şi Palestinei şi mass-media occidentală acuză Rusia că a profitat de acest război. Vladimir Putin a semnat un decret de creştere a efectivelor forţelor armate, potrivit site-ului Kremlinului, cu aproape 170.000 de militari, echivalent cu numărul de soldaţi ruşi ucişi până în prezent pe frontul din Ucraina. La Kiev cotele neliniştii se acutizează, după ce conflictul lui Volodimir Zelenski cu Valery Zaluzjni a răbufnit în spaţiul public şi preşedintele i-a răspuns dur în tabloidul britanic The Sun, numind „o greşeală uriaşă faptul că generalul încearcă să se amestece în politică, în loc să aibă grijă de război”. În aceste condiţii nu se mai poate vorbi de unitatea societăţii ucrainiene, care a putut fi menţinută şi aparent constatată după 24 februarie 2022. Faptul că a eşuat contraofensiva (acum stagnată) îndelung preparată, că frontul este îngheţat şi nu se ştie dacă va exista vreo victorie, iar negocierile cu Moscova sunt interzise oficial de Zelenski, deşi în versiunea lui Seymour Herch, celebrul jurnalist de investigaţii american, bazate pe surse anonime din cadrul administraţiei americane, care lasă loc de îndoială să poarte discuţii de pace între Zaluzjni şi Gherasimov, arată cât de complexă este situaţia. Cu tot respectul pentru Seymour Herch, astfel de informaţii trebuie tratate cu mult scepticism. Cu toate acestea, tot recent într-un interviu acordat postului de televiziune ucrainian „1+1”, David Arakhamia, liderul fracţiunii parlamentare a partidului „Slujitorul Poporului”, a pomenit de circumstanţele negocierilor de la Istanbul din martie-mai 2022 la care a participat ca şef al delegaţiei ucrainiene, menţionând că la solicitările părţii ruse era nevoie de un referendum naţional privind posibilele cedări de drepturi teritoriale. Arakhamia a reamintit poziţia Rusiei de atunci: „ei au sperat aproape până în ultimul moment că vom accepta neutralitatea, aceaasta fiind obiectivul lor principal. Erau gata să pună capăt războiului dacă acceptam neutralitatea, ca până recent Finlanda şi ne asumam obligaţia de a nu intra în NATO”. El a mai spus că toţi consilierii de securitate din Londra, Washington, Berlin, Varşovia au avut acces la documentele discutate („Les 7 du Quebec”). Tot ce s-a negociat la Istanbul a căzut la Kiev, unde în vizită a venit Boris Johnson. Pe de altă parte, însuşi secretarul general an NATO, Jens Stoltenberg, a spus zilele trecute, într-un interviu acordat canalului german de televiziune Das Erste, că sunt posibile şi veşti proaste din Ucraina unde situaţia este critică, dar Occidentul a reiterat sistematic că nu va abandona Kievul etc.. Occidentul aşteaptă cu groază să vadă ce se va întâmpla, mai exact dacă ruşii încep ca de obicei să atace iarna lansând ofensiva acolo unde simt vulnerabilă apărarea ucrainiană. Deocamdată nu înregistrează succesele scontate, şi au pierderi umane mari. Într-o recentă vizită la Kiev şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a reafirmat că SUA nu vor permite Rusiei să câştige conflictul din Ucraina. Ceea ce trebuia luat ca bază a oricărei discuţii. Oricum, Volodimir Zelenski nu mai are vizibilitatea pe care o avea cu puţine luni în urmă. Liderul majorităţii democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer a anunţat că preşedintele ucrainian Zelenski se va adresa astăzi senatorilor prin videoconferinţă. Acest discurs, susţinut la invitaţia administraţiei Biden “va avea loc în cadrul briefingului nostru confidenţial(…), astfel încât să putem auzi din gura lui ce anume este în joc”, în proiectul de lege pentru finanţarea ajutorului militar pentru Ucraina, blocat în prezent în Congres. Majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor se opun pachetului de ajutoare propus de Joe Biden, care include 60 de miliarde dolari pentru Ucraina precum şi fonduri pentru sprijinul Israelului.
