Radu Cosma, reprezentant DPRRP: „Era nevoie de un loc unde să se adune toţi românii”

0
181

În Serbia, la Kladova, a fost inaugurat, miercuri, Centrul Cultural Românesc, un proiect al Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea” din Kladova, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Tot la Kladova s-a tăiat şi panglica inaugurală la sediul redacţiei „Jurnal Românesc”, de asemenea un proiect finanţat de DPRRP. Ambele proiecte dau un semnal interesant la sud de Dunăre, ele adunând în jurul lor pe toţi românii din Serbia şi nu numai, pentru că în viziunea europeană multiculturalitatea şi multilingvismul sunt principii de bază, motiv pentru care la Centrul Cultural Românesc sunt aşteptaţi deopotrivă şi elevii români, dar şi elevii sârbi, activităţile care se vor desfăşura vizând întreaga comunitate locală. La eveniment au fost prezenţi Excelenţa Sa Iulian Niţu, consulul general la Zajecear, Radu Cosma, reprezentant al MAE, consilier al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, lideri ai comunităţii de români şi reprezentanţii Protopopiatului Dacia Ripensis de la Negotin. A transmis mesaje de felicitare şi susţinere şi europarlamentarul Marian Jean Marinescu, anunţând pe această cale şi deschiderea unui cabinet parlamentar la Kladova.

La Centrul Cultural funcţionează o bibliotecă, fiind vorba de o donaţie consistentă de carte românească, peste 1700 de volume, aduse şi așezate pe rafturi de reprezentanţii Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova. Sunt amenajate, de asemenea, săli de clasă pentru predarea limbii române, un mic muzeu cu exponate donate de poetul Mihajlo Vasilev, care şi-a transformat propria casă în muzeu, dar şi o sală de audiţie, ce va fi dotată cu aparatură electronică. Realizarea unui centru cultural românesc a pornit ca o idee a asociaţiei româneşti din Kladova, condusă de Tihan Matasarevici. «După atâţia ani de muncă am ajuns şi noi acum să avem un Centru Cultural. Sunt cam 5-6 ani de când m-am angajat să descopăr istoria noastră, cultura noastră, tradiţia noastră. De când s-a înfiinţat Consulatul la Zaicear şi de când a venit domnul Iulian Niţu, în calitatea de consul general, am simţit un sprijin consistent şi mi-am dat seama că putem în sfârşit să repetăm istoria, să unim istoria şi cultura noastră. Am ajuns astfel la o idee de a înfiinţa un Centru Cultural. Nu a fost uşor deloc. Copiii, dar şi părinţii lor, aveau nevoie de o bibliotecă de carte românească, în care să fie educaţi în spiritul culturii şi tradiţiilor poporului român şi în care să efectueze cursuri suplimentare de limba română cu elemente de cultură românească. Doar pregătindu-se temeinic şi descoperind cultura impresionantă a mândrului şi neînfricatului popor român, aceşti copii vor ajunge într-o zi să nu se mai scindeze în români şi vlahi şi să fie românii adevăraţi de mâine. Noi am avut la începutul anului şcolar 280 de elevi la şcoală, ca să înveţe limba română. Tot noi, asociaţia, am organizat o Seară românească foarte frumoasă la care au participat peste 350 de persoane. Noi am onorat toate invitaţiile, participând la aproape la toate mesele rotunde şi la toate dezbaterile unde s-au luat în discuţie problemele legate de românism. De aici au început alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţilor cu sediul la Novi Sad. Aici s-a muncit mai bine de trei luni –  ziua, noaptea. Avem trei membri în acest Consiliu. Noi, românii, suntem patru-cinci lideri care încercam ca la anul să ne unim într-o Federaţie. O să o facem şi pe asta. Dar fără dumneavoastră nu aş fi făcut nimic. Aţi ieşit la vot şi acum avem reprezentanţi în Consiliu. Promit că în anul viitor voi face mai multe programe. Unul deja îl avem în implementare: „Cântece româneşti pentru copiii între 5 şi 12 ani”. Deci cu asta ne ocupăm şi cu unirea românilor», spune Tihan Matasarevici.

„Tihan Matasarevici a reuşit să promoveze ideea corectă”

Invitat de onoare la acest eveniment a fost Radu Cosma, consilier la DPRRP, cel care a coordonat aceste proiecte şi care a marcat importanţa inaugurării Centrului şi redacţiei în viziunea unei strategii de păstrare şi continuare tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti. „Este o bucurie pentru mine să particip astăzi la deschiderea Centrului Cultural Românesc din Kladova, mai ales că am fost de la început alături de domnul Matasarevici în ceea ce priveşte creionarea unei idei. Era nevoie să se adune românii într-un loc şi să-şi dea copiii să înveţe limba română, să înveţe obiceiurile, tradiţiile şi istoria românească, dar nu se găseau oameni care să-i strângă pe aceşti români. Pentru că, din experienţă vă spun, mulţi lideri nu numai din Serbia, ci şi din Bulgaria, din Ungaria, din Ucraina, Republica Moldova încearcă să tragă spuza pe turta lor şi să nu coaguleze comunitatea. Ori sensul unui astfel de Centru este tocmai de a aduna. Şi asta a făcut Tihan Matasarevici. A reuşit să-i strângă pe români, cu tact, cu diplomaţie cu toleranţă. A reuşit să promoveze ideea corectă şi anume că noi suntem aici români, în Serbia şi nu suntem altceva decât sunt românii din Mehedinţi sau din Dolj. Eu sunt oltean, iar bunica mea spunea că e rumâncă, pentru că aşa se spunea acolo, dar timpurile au evoluat. Noi nu putem să vorbim limba vlahă, limba pe care o vorbea bunica mea, la Drăgăşani, noi trebuie să învăţăm limba românească. De aceea Departamentul vă va susţine domnule Tihan Matasarevici, în toate demersurile dumneavoastră şi sper ca această bucurie să nu se stopeze din lipsă de fonduri, din lipsă de comunicare cum s-a mai întâmplat cu alte proiecte”, a spus, la rândul său, Radu Cosma.

„Susţinerea a fost începând cu 1990”

Radu Cosma a mai spus că statul român a făcut foarte multe lucruri pentru românii din Serbia şi nu numai, chiar începând din 1990. Dar a fost foarte greu să găseşti oamenii care să poată să pună în operă astfel de proiecte, de-a lungul vremii sesizându-se că unii lideri una declară la Bucureşti, alta în Serbia. „Multă vreme s-a vehiculat în presa românească că statul român nu a susţinut deloc românii din Valea Timocului, că 200 de ani românii de aici au fost uitaţi. Ei bine, ei nu au fost uitaţi, susţinerea a fost începând cu 1990, şi a fost foarte multă, numai că trebuiau găsiţi oameni care să poată strânge în jurul lor alţi oameni, cum este domnul Matasarevici, oameni care să fie stâlpi în comunitate, care să nu-i dezbine pe români, care să aibă un mesaj corect şi coerent tot timpul. Nu una să spună la Belgrad, alta să spună la Bucureşti, nu una să spună în faţa românilor şi alta să spună în faţa sârbilor şi tocmai de aceea cred că timpul poeziei… a trecut. Nu, acum sunt din ce în ce mai mulţi lideri, aveţi reprezentanţi în Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, vă puteţi spune foarte bine doleanţele şi asta e calea. România este o ţară prietenă cu Serbia, împreună vor reuşi să parcurgă toţi paşii pentru ca Serbia să se integreze în Uniunea Europeană”, a mai declarat consilierul Radu Cosma.

Redacţie de ziar la Kladova

Ideea deschiderii unei redacţii în Serbia aparţine jurnalistului Romeo Crîşmaru, care şi-a propus prin acest proiect să formeze şi ziarişti de limba română în această zonă. Alături de Timocpress, un cotidian apărut în anul 2006 în această zonă, Jurnalul Românesc îşi propune să facă o istorie a presei de limba română în Valea Timocului, vorbindu-se chiar de un proiect comun pe viitor. „A fost ideea noastră de a deschide această redacţie aici, pentru că în această zonă nu există ziarişti de limba română. Aşa cum, de exemplu, în Moldova sau în Republica Ucraina există o presă foarte puternică de limba română, românii de aici sunt lipsiţi de informare în limba lor maternă, iar lipsa acestei informări se vede foarte bine. Poate că mâine-poimâine şi ziariştii de aici vor contribui şi vor aduce progres acestei zone”, spune Romeo Crîşmaru, directorul ziarului.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, un susţinător al presei libere, a transmis un mesaj conducerii Jurnalului Românesc. „În orice democraţie sănătoasă, presa are o funcţie importantă şi, în egală măsură, o foarte mare responsabilitate: aceea de a informa şi de a reflecta, într-o manieră corectă, neutră şi completă, realitatea care ne înconjoară. Rolul presei din Serbia este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă un liant între comunităţile de români din ţara noastră şi ale celor de pretutindeni, care s-au mărit considerabil în ultimii ani. Presa de limba română poate fi într-adevăr un catalizator pentru conservarea identitară a românilor, a limbii, valorilor, moştenirii culturale şi spirituale care ne identifică în rândul altor popoare. De aceea felicit conducerea Jurnalului Românesc, dar şi pe aceia care au avut iniţiativa înfiinţării unei nou ziar în Serbia de Răsărit şi sper ca pe viitor să apară cât mai multă presă de limba română în această zonă…”, a transmis Marian Jean Marinescu, deputat european.

Iulian Niţu, consulul general al României la Zacear:

„Centrul Cultural Românesc în Kladova înseamnă extrem de mult, dacă ne gândim că numai în urmă cu câţiva ani acest lucru pentru foarte mulţi părea imposibil de realizat, că nu vor putea să obţină aprobările. Înseamnă un pas foarte mare înainte. Practic înseamnă că uşor-uşor românii din Valea Timocului încep să-şi recapete drepturile, drepturi de care au beneficiat numai românii din Voievodina. Să vă adunaţi copiii, să-i învăţaţi şi să le spuneţi ce sunt şi să vă menţineţi identitatea şi cultura naţională, pentru că este cel mai important lucru pe care îl aveţi. În ceea ce priveşte deschiderea redacţiei putem spune că este în primul rând o realizare, pentru că mass-media din România este destul de slab informată despre evenimentele care se petrec în Valea Timocului şi mai ales am observat că în mass-media din România apar foarte multe informaţii distorsionate”.

Aurelia Grama, reprezentant Biblioteca Judeţeană:

«Suntem onoraţi ca astăzi (n.r. – miercuri) să participăm la inaugurarea Centrului Cultural din Kladova. Vreau să cred că noi, cei de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, am pus bazele acestei biblioteci, drept dovadă acum două săptămâni am venit cu un transport cu 1700 de volume, din dorinţa ca toţi românii din această zonă să înveţe citească, iar noi rămânem şi pe viitor deschişi la colaborare».