Comisia Europeană face bilanţul progreselor înregistrate în ultimii ani în direcţia realizării unei uniuni a securităţii efective şi autentice. Raportul prezentat la finele lunii trecute, descrie iniţiativele luate de Comisie în unele dintre domeniile principale ale uniunii securităţii, şi anume lupta împotriva terorismului, schimbul de informaţii, combaterea radicalizării şi securitatea cibernetică.
În raport se remarcă, în acelaşi timp, că sunt necesare eforturi suplimentare, mai ales în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei UE în materie de securitate. În contextul atacului de la Christchurch din martie 2019, Comisia recomandă, de asemenea, ca UE să înceapă negocierile cu Noua Zeelandă cu privire la schimbul de date cu caracter personal cu Europol pentru combaterea criminalităţii grave şi a terorismului. Acest Raport prezintă progresele înregistrate în ceea ce priveşte dosarele legislative prioritare din domeniul securităţii, precum şi recentele iniţiative luate pentru a asigura securitatea cetăţenilor europeni atât offline, cât şi online. „Raportul se axează în special pe mai multe aspecte. Unul ar fi „conţinutul online cu caracter terorist” – având în vedere ameninţarea permanentă pe care o reprezintă conţinutul online cu caracter terorist, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să ajungă la un acord cu privire la legislaţia propusă până la sfârşitul anului 2019. În paralel, activitatea a avansat prin intermediul unor parteneriate voluntare cu platformele online: participanţii la Forumul UE pentru internet s-au angajat să aplice un Protocol al UE pentru situaţii de criză– un mecanism de răspuns rapid pentru a stopa răspândirea virală a conţinutului online cu caracter terorist şi extremist violent”, se precizează în comunicatul de presă al Comisiei Europene. 
„Îmbunătăţirea schimbului de informaţii”
Un alt aspect ar fi cel legat de „îmbunătăţirea schimbului de informaţii” – statele membre fac schimb de informaţii mai mult ca oricând, în special datorită asistenţei oferite de agenţiile UE, cum ar fi Europol. Cu toate acestea, pentru a elimina lacunele rămase în materie de informaţii şi aşa-numitele „unghiuri moarte”, este esenţial ca sistemele de informaţii ale UE privind securitatea să poată comunica între ele. În acest scop, Comisia a făcut din implementarea până în 2020 a propunerilor privind interoperabilitatea principala sa prioritate în materie de securitate. „De asemenea, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să ajungă rapid la un acord cu privire la toate propunerile legislative în curs referitoare la sistemele de informaţii privind securitatea, inclusiv cu privire la punerea în aplicare la nivel tehnic a ETIAS şi a Sistemului consolidat de informaţii privind vizele”, se mai precizează în comunicat.
Securitatea cibernetică şi Dezinformarea
„Securitatea cibernetică” – UE şi-a consolidat în mod semnificativ rezilienţa cibernetică şi, în prezent, depune eforturi pentru a asigura securitatea cibernetică a reţelelor 5G. În urma Evaluării coordinate a riscurilor la nivelul UE, statele membre ar trebui să convină până la 31 decembrie cu privire la un set de măsuri de reducere a riscurilor. „Dezinformarea” – UE şi-a continuat, de asemenea, eforturile de combatere a dezinformării şi de protejare a integrităţii alegerilor prin intermediul Codului de bune practici privind dezinformarea, cu caracter de autoreglementare, adoptat în octombrie 2018. Un an mai târziu, se constată că, deşi semnatarii au depus eforturi susţinute, sunt necesare mai multe acţiuni din partea platformelor online, mai ales în ceea ce priveşte responsabilizarea consumatorilor şi angajamentele de responsabilizare a comunităţii de cercetare. 
„Cooperarea în materie de securitate cu Balcanii de Vest”
Un alt aspect al Raportului este legat de „Asigurarea punerii în aplicare a legislaţiei UE în materie de securitate” – mai multe legi esenţiale ale UE în materie de securitate privind terorismul şi criminalitatea informatică nu sunt încă puse în aplicare pe deplin de către toate statele membre. „Printre acestea se numără dosare prioritare, cum ar fi schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) şi Directiva privind combaterea terorismului. Doar 13 state membre pun în aplicare normele UE privind accesul mai strict la armele de foc, iar 21 de state membre încă nu au transpus normele UE privind combaterea spălării banilor. În plus, 23 de state membre nu aplică încă normele UE care incriminează abuzurile sexuale asupra copiilor, iar 4 state membre nu respectă legislaţia UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice. Comisia invită statele membre să ia de urgenţă măsurile necesare pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislaţiei UE în materie de securitate”. Şi ultimul aspect, dar nu mai puţin important ţine de „Cooperarea în materie de securitate cu Balcanii de Vest„– la 9 octombrie, Comisia a semnat acorduri de combatere a terorismului cu Albania şi Macedonia de Nord, ca urmare a Planul de acţiune comun. La 7 octombrie, UE a semnat, de asemenea, un acord privind cooperarea în materie de frontiere între Muntenegru şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă.
Negocieri similare cu 8 ţări prioritare din regiunea Orientului Mijlociu
În fine, Comisia a intensificat cooperarea şi schimbul de informaţii cu alte ţări partenere şi cu organizaţiile şi părţile interesate relevante, elemente-cheie în procesul de construire a unei uniuni a securităţii efective şi autentice. Comisia recomandă astăzi Consiliului să autorizeze deschiderea negocierilor pentru un acord care să permită schimbul de date cu caracter personal între Europol şi autorităţile din Noua Zeelandă responsabile de combaterea criminalităţii grave şi a terorismului. Sunt deja în curs negocieri similare cu 8 ţări prioritare din regiunea Orientului Mijlociu/Africii de Nord (MENA), dar Comisia consideră că este necesar să se demareze astfel de negocieri şi cu Noua Zeelandă, adăugând-o astfel pe lista ţărilor prioritare. Acordul ar urma să asigure protecţia necesară a datelor, a vieţii private, precum şi a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale. 
Acţiuni necesare pentru asigurarea unui răspuns eficace al UE la terorism
Securitatea a reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – de la Orientările politice din iulie 2014 ale preşedintelui Juncker, până la cel mai recent discurs privind Statele Uniunii, rostit la 12 septembrie 2018. Activitatea Comisiei în acest domeniu se bazează pe Agenda euripeană privind securitatea, care stabileşte principalele acţiuni necesare pentru asigurarea unui răspuns eficace al UE la terorism şi la ameninţările la adresa securităţii, inclusiv contracararea radicalizării, consolidarea securităţii cibernetice şi suprimarea accesului la finanţare al teroriştilor, precum şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii. De la adoptarea agendei, s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce priveşte punerea sa în aplicare, deschizându-se calea către o uniune a securităţii efectivă şi autentică. Progresele înregistrate sunt prezentate în rapoartele Comisiei, publicate periodic.
La 20 iunie, liderii UE au adoptat o agendă a UE pentru următorii cinci ani, „ O nouă agendă strategică 2019-2024”, în care obiectivul „protejării cetăţenilor şi a libertăţilor” se situează pe primul loc între cele 4 priorităţi principale ale Uniunii.
În aprilie 2019, Europol şi Noua Zeelandă au semnat un acord de lucru care oferă un cadru pentru o cooperare structurată la nivel strategic, dar nu şi un temei juridic pentru a face schimb de date cu caracter personal. În urma cererii oficiale depuse de Noua Zeelandă în august 2019, Comisia a solicitat astăzi Consiliului să înceapă negocierile cu privire la un acord care să permită un astfel de schimb.
