Cannes 2011: Un G20 crucial pentru economiile europene

„Şansele” Greciei de părăsire a zonei euro, înainte de 2012, sunt evaluate la 4/6 de casele de pariuri britanice. Dar care ar fi consecinţele pentru Grecia? Dacă economiştii nu împărtăşesc întru-totul ideea oportunităţii părăsirii zonei euro de către Grecia, nu puţini dintre ei întrevăd un scenariu în două acte: haos, înaintea reîntoarcerii la o improbabilă creştere a competitivităţii, adică panică bancară, falimente în serie, neîncredere pentru investitori, sărăcirea populaţiei, instabilitate socială şi politică, şi o reconstrucţie pusă sub semnul îndoielii. Preşedintele american Barack Obama a consacrat o parte din discuţiile sale întrevederii cu omologii francez şi german, în preludiul deschiderii summitului, pe seama crizei care traversează continentul. „Aspectul cel mai important al discuţiilor în următoarele două zile este rezolvarea crizei financiare aici, în Europa”. În comunicatul final, obţinut de Reuters, se relevă că G20 are în vedere înfiinţarea unui Sistem Mondial Internaţional (IMS), care ar reflecta mai bine greutatea economiilor emergente. De asemenea, grupul a convenit asupra ajustării drepturilor de tragere specială (DTS) ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), pentru a reflecta mai bine evoluţia monedelor de schimb. Această ajustare ar putea fi un pas spre o mai bună integrare monetară, precum cea a yuanului chinez. Cu toate acestea, proiectul nu spune nimic despre flexibilitatea cursului de schimb, cerută de SUA, dar combătută de China. SUA, şi într-o măsură mai mică Brazilia, au cerut adoptarea unui vocabular mai puternic, echivalent cu un angajament implicit al Chinei de a trece mai repede la flexibilizarea monedei sale naţionale. Ca şi anul trecut la Seul, China rezistă presiunilor şi îşi apără cursul de schimb al yuanului. Miniştrii de Finanţe ai G20 au convenit ca eforturile lor să se îndrepte spre sistemul ratelor de schimb, determinând pieţele la o mai mare flexibilitate, care să reflecte fundamentele economice.

Ce au declarat liderii celor mai importante economii

Preşedintele Barack Obama şi-a exprimat îngrijorarea, la reuniunea G20, asupra riscului contagiunii crizei greceşti în ţările mari, ceea ce ar face situaţia indigerabilă. „Deşi Grecia este problema cea mai urgentă, o contagiune în marile ţări ar genera o situaţie non-manageriabilă” a explicat Obama. „Noi avem nevoie de construirea unei carcase de protecţie. FMI trebuie să aibă un rol important de susţinere” a mai adăugat el. Şedinţa plenară a debutat cu felicitările lui Nicolas Sarkozy, adresate preşedintelui Argentinei, Cristina Kirchner, realeasă din primul tur. Un pic mai târziu, aceasta a fost despre „anarho-capitalismul financiar”. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat că zona euro, care cuprinde 17 ţări, dar o singură monedă, este pusă la încercare. Ea a insistat asupra necesităţii conferirii unui plus de autoritate UE, estimând că nu este vorba de o criză a euro, ci de o criză a datoriilor, în multe ţări suverane, şi de aici o lipsă de încredere. Preşedintele Braziliei, Dilma Roussef, a vorbit de necesitatea punerii accentului pe creşterea economică, a locurilor de luncă şi a comerţului internaţional. „Comerţul este vital pentru ţările în curs de dezvoltare” a spus ea. Solicitând clarificări asupra planurilor UE în vederea redobândirii încrederii. Nicolas Sarkozy a rugat-o pe Dilma Roussef să transmită salutările G20 predecesorului său, Lula da Silva, care suferă de cancer. Potrivit lui Sarkozy, problemele de astăzi nu se datorează pieţelor financiare şi agenţiilor de rating, ci îndatorării excesive. „Dacă noi reducem datoria, agenţiile şi pieţele ne vor ataca mai puţin” a asigurat preşedintele în exerciţiu al G20. Intervenţia premierului spaniol, Luis Rodriguez Zapatero, s-a centrat pe faptul că băncile trebuie să fie creditori în ultima instanţă. Un spaţiu de respiraţie pentru Grecia este necesar, „în caz contrar ne vom confrunta cu un haos greu de gestionat”. Tranşant s-a dovedit şi premierul britanic David Cameron, acesta solicitând un semnal puternic pentru rezolvarea problemelor, „prin adoptarea, aici la Cannes, a unui plan pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă”. „Un adevăr periculos” a enunţat premierul australian Julia Gillard: cea mai bună manieră de a convinge pieţele că suntem serioşi în intenţiile noastre de a face reformă este de a le face în substanţă. Despre experienţa crizei asiatice a vorbit preşedintele sud-coreean Lee Myung Bark, când FMI a cerut numeroase reforme, în urma cărora două milioane de persoane au ajuns în şomaj, iar a treia bancă din ţară a fost închisă. După o criză traumatizantă, „noi am făcut o restructurare masivă. Şi reformele s-au meritat”.

***

Delicatul caz al Italiei

La conferinţa sa de presă, Nicolas Sarkozy a reiterat încrederea sa în forţa economiei italiene, ameninţată cu contaminarea. El a spus că „a remarcat cu interes” noile măsuri anticriză pe care le-a luat Italia, adăugând: „Aş spune că economia italiană, care una dintre cele mai puternice din lume, îmi dă încredere. Este a treia economie a Europei şi, poate, a şaptea sau a opta economie a lumii. Italia are o tradiţie absolut remarcabilă în antreprenoriat”. Preşedintele Consiliului italian, Silvio Berlusconi, a venit la G20 fără a fi validat măsurile anticriză în guvernul său, şi a încercat să dea asigurări în privinţa rambursării datoriei. Potrivit planului său de acţiune pentru creşterea economică, Italia s-a angajat să aibă un echilibru bugetar în 2012 şi să reducă rapid rata datoriei publice în raport cu PIB, începând cu 2012. Datoria publică se ridică la 120% din PIB, raportul fiind cel mai mare din ţările europene.

***

Grecia a renunţat la organizarea referendumului

Grecia a renunţat oficial la ideea organizării unui referendum pe tema planului european de susţinere financiară. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, care privea oricum cu reticenţă ideea acestui plebiscit. Premierul Georgios Papandreou s-a declarat, chiar de joi seară, pregătit să retragă proiectul de referendum, cu condiţia ca opoziţia să sprijine, vineri seară (n.r. – ieri), în Parlament, acordul european convenit în 27 octombrie, în condiţiile în care liderul opoziţiei de dreapta, Antonis Samaras, ia în calcul, pentru prima oară, participarea la un guvern de uniune naţională de tranziţie.

***

Grecii, ameninţaţi cu excluderea din zona euro şi din UE

Grecia va fi exclusă din zona euro, dar şi din Uniunea Europeană, dacă nu acceptă planul decis de statele europene la 27 octombrie, pentru a încerca să rezolve criza datoriilor, a avertizat ieri ministrul francez al Afacerilor Europene, Jean Leonetti. „Neacceptarea planului înseamnă ieşirea din euro, neacceptarea planului pentru greci înseamnă ieşirea din Europa”, a declarat Jean Leonetti pentru postul de radio Europe 1, adăugând că nu doreştre să se întâmple acest lucru. „Dacă Grecia iese din (zona) euro şi din Europa sunt temeri privind un efect de contaminare. Am luat măsuri de protecţie”, a continuat ministrul. „Dacă Grecia ar ieşi din euro şi din Europa, ceea ce nu dorim, euro şi Europa vor rămâne stabile”, a insistat el. „Pronosticul meu, astăzi, este că Grecia rămâne în zona euro, rămâne în Europa, la fel cum Irlanda a fost salvată, prin aceeaşi disciplină şi acelaşi ajutor”, a încheiat ministrul francez, într-o notă optimistă.