Ultima lună de şefie la Parchetul European (EPPO) după 7 ani de mandat, pentru Laura Codruţa Koveşi, îi va aduce şi nu puţine evaluări, mai mult sau mai puţin realiste, reproşându-i-se deja faptul că dosarele grele i-au vizat cu precădere pe înalţi demnitari de rang înalt din Europa de Est. Şi ar fi beneficiat de o înţelegere mai largă demnitarii din Franţa şi Germania, care n-au fost arestaţi, în „cadenţa omologilor din regiunea estică” a Europei. Nu se uită faptul că desemnarea Laurei Codruţa Koveşi a fost făcută în iulie 2019, printr-o mişcare strategică a preşedintelui Macron, care a oferit contracandidatului Jean Francois Bonhert, aflat pe lista scurtă, funcţia de şef al Parchetului Financiar din Franţa (PNF). În România dosarele cunoscute nu sunt puţine, iar în Grecia… e prăpăd. Sub titlul „Laura Codruţa Koveşi şi onoarea”, în „Magyar Nemzet”, fostului procuror european i se face un bilanţ aproape la sânge. Pornind de la un interviu pentru „Telex”, în care declara că Ungaria este un stat capturat, care trebuie recuperat, autorul articolului o întreabă ce părere are doamna Koveşi despre onoare şi integritate, în general. Este reamintit şi faptul că s-a aflat în atenţia Parchetului special pentru investigarea infracţiunilor împotriva membrilor sistemului judiciar (SIIJ).















