Localnicii din Urzicuţa au sărbătorit, sâmbătă, Ziua comunei lor. Şi cum oamenii de aici nu sunt învăţaţi cu jumătăţi de măsură nici la muncă nici la distracţie, sărbătoarea lor a marcat faptul că rezistă, pe aceste pământuri, de cel puţin 470 de ani, atât cât se aniversează de la prima atestare documentară, fapt pentru care fiii satului au fost chemaţi acasă. Lor, celor care au făcut eforturi să revină pe pământurile natale din toate colţurile ţării, li s-au alăturat invitaţi de marcă, veniţi să le spună “La mulţi ani!”. Şi n-au venit cu mâna goală, preşedintele Senatului, senatorul Mircea Geoană, oferindu-i primarului comunei Urzicuţa, Florea Grigorescu, în semn de apreciere, medalia Senatului şi o diplomă pentru merite deosebite în administraţia publică locală. Cum mulţi dintre cei reveniţi acum acasă după o absenţă mai mare au găsit o comună europeană, cu o infrastructură modernă, se poate spune că reprezentanţii autorităţilor locale s-au străduit să-şi facă datoria.
Parcă niciodată lumea satului n-a fost aşa de preocupată de grija zilei de mâine ca în vremurile astea. Şi poate, tocmai din această cauză, atunci când au prilejul să se strângă cu toţii, la ceas de sărbătoare, oamenii se distrează mai abitir ca altă dată. Aşa s-a întâmplat şi în comuna Urzicuţa, sâmbătă, când întreaga comunitate a sărbătorit Ziua Comunei. Şi cum era normal la o asemenea ocazie, s-a dat strigare în toată ţara, fii ai satului de prin toate colţurile răspunzând “prezent” invitaţiei de a reveni acasă, acolo unde s-au născut şi au crescut, măcar pentru câteva ore.
Evenimentul a început în Căminul Cultural din Urzicuţa, cu “strigarea catalogului”. Fiind prima ediţie a Zilei Comunei, autorităţile au început de multă vreme pregătirile. Trimiseseră invitaţii tuturor fiilor satului care au dus cu ei numele de urzicean până la Craiova, Timişoara, Câmpulung, Reşiţa, Bucureşti sau chiar mai departe, peste graniţe, pentru a se alătura celor care au rămas acasă. Au răspuns “prezent”, cu emoţie în glas şi cu lacrimi în ochi în jur de 60 de urziceni, fericiţi să se revadă cu foşti colegi sau cu dascălii care le-au îndrumat primii paşi în viaţă. Cel care le-a urat “bun venit” a fost, firesc, primarul comunei, Florea Grigorescu: “Se împlinesc 470 de ani de la prima atestare documentară a comunei Urzicuţa. Truditorii acestor pământuri au fost, nu odată, exemplu pentru alţii, iar acest lucru nu s-a schimbat de-a lungul timpului. Tuturor fiilor şi fiicelor satului care au răsopuns invitaţiei noastre le mulţumim, pentru că au purtat şi poartă în continuare, cu onoare, numele de urzicean”.
Pentru a-şi aminti mereu de locurile natale, toţi cei prezenţi în sală au primit cadou volumul “Urzicuţa, străveche şi actuală vatră românească”, ce poartă semnătura lui Constantin Câşlaru, un fiu “adoptat” de comunitate, lucrare tipărită special pentru această ocazie.
“Este un moment deosebit pentru toţi… Eu sunt băiat de la ţară, niciodată nu mi-a fost ruşine să spun asta şi sunt onorat că am fost invitat la această manifestare importantă pentru comuna mea. Aici este locul unde am crescut, unde am învăţat carte şi unde revin de fiecare dată cu drag, chiar dacă părinţii mei nu mai sunt… Mă bucură foarte tare să văd că s-au făcut lucruri bune, este o evoluţie a acestei comunităţi şi putem vorbi chiar de o comună europeană…”, a spus prof. Zamfirică Petrescu, directorul Colegiului Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova, unul dintre oamenii cu care se mândreşte Urzicuţa.
Oameni care sfinţesc locul…
Au reuşit să ajungă la eveniment şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, însoţit de preşedintele Senatului României, senatorul Mircea Geoană, pentru a fi alături de urziceni, la acest moment de sărbătoare. “Din respect pentru dumneavoastră, pentru această localitate şi pentru primarul care de 19 ani stă în fruntea ei, suntem astăzi aici şi, daţi-mi voie să mă consider de-al casei şi să vă spun bine aţi venit. Mă bucură foarte tare faptul că toate investiţiile făcute în această comună vă fac să o regăsiţi altfel şi încercăm să nu ne oprim aici”, a spus Ion Prioteasa.
Pe lângă surpriza provocată de prezenţa sa la manifestările din localitate, Mircea Geoană, “senator al acestor locuri”, a adus şi un semn de preţuire omului care sfinţeşte locul: medalia Senatului şi o diplomă pentru merite deosebite în administraţia publică locală au trecut din mâinile sale în cele ale primarului Florea Grigorescu, emoţionat de aprecieri şi conştient că totul s-a făcut cu sprijinul localnicilor. “Ceea ce faceţi astăzi aici este mai mult decât o sărbătoare. Este un fel de rezistenţă în faţa unor vremuri ostile. Se spune că omul sfinţeşte locul şi dumneavoastră cu toţii, cei care locuiţi aici, cei care aveţi plăcerea să reveniţi aici, împreună cu primarul, sfinţiţi aceste locuri. Politica vine şi pleacă, însă oamenii rămân şi, în semn de preţuire, permiteţi-mi să-i înmânez primarului dumneavoastră medalia Senatului şi această diplomă de onoare”, a precizat Mircea Geoană.
Cu toţii au trecut apoi în sala de sport, unde a fost organizat un dineu, în timp ce, pe stadionul din comună, sărbătoarea a durat până seara târziu, programul artistic fiind asigurat de Nicu Paleru, Emilia Ghinescu şi Formaţia “Flora”, în timp ce bâlciul i-a făcut fericiţi pe cei mici.
***
Au fost şi fii ai satului care nu vor mai putea răspunde niciodată “prezent” la astfel de întâlniri. Şi pentru doi dintre ei autorităţile locale au decis că este nevoie de ceva special. E vorba despre deputatul Liana Dumitrescu, care a sprijinit această comunitate cât a putut de mult şi de Florea Martinovici, fost component al echipei naţionale de fotbal. Pentru aceşti doi urziceni, care au trecut în nefiinţă, s-a cântat, la un moment dat, Imnul Naţional al României, astfel că reprezentanţii Consiliului Local Urzicuţa le-au acordat titlul de cetăţean de onoare al comunei (post mortem).
***
Cea mai mare dorinţă atât a localnicilor cât şi a autorităţilor locale ar fi reabilitarea Băilor Ionele. Se încearcă acum promovarea unui proiect în acest sens, cu fonduri europene, care ar include şi construirea unui azil pentru bătrânii care nu se mai pot descurca. În plus, se doreşte realizarea unui Muzeu al Satului, pentru că istoria acestor locuri merită să fie cunoscută şi de cei tineri, generaţiile care vin din urmă şi, tot la capitolul proiecte de viitor, primarul spune că se înscrie şi realizarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor, mai ales că, de anul acesta, localnicii au un sistem funcţional de alimentare cu apă.
