Recoltările de vară, în Dolj, s-au finalizat. Producţia medie la grâu a fost de 3.900 kg/ha, 4.200 kg la orz şi 3.000 la secară. Din arăturile programate s-a realizat un sfert. Totuşi, Bratovoieşti, Teasc şi Daneţi au raportat o parte dintre culturi ca fiind calamitate în urma secetei. Şi apicultorii înscrişi în cele cinci asociaţii de profil se plâng. Au avut, în acest an, cea mai dezastruoasă producţie. Sunt şanse ca Guvernul să le acorde un ajutor de minimis, pe care anul trecut, deşi l-au tot cerut, nu l-au primit.
Direcţia pentru Agricultură Dolj a centralizat informaţiile privind stadiul recoltărilor de vară. La cele opt culturi, sezonul de ridicare a roadelor s-a încheiat. Cea mai mare suprafaţă de teren arabil a fost cultivată cu grâu, mai exact 175.811 ha. Producţia medie obţinută a fost de 3.900 kg/ha. Pe locul doi se află orzul, cultură înfiinţată pe 24.185 ha, cu o producţie medie de 4.200 kg. Rapiţa pentru ulei însămânţată pe 19.569 ha a dat circa 3.000 kg/ha. La triticale s-au scos producţii de 3.500 kg/ha, iar la mazărea boabe, 2.500 kg/ha. Din cele 236.570 ha de teren programat pentru eliberarea de vechile culturi, până ieri erau gata 232.994 ha. Din totalul arăturilor de vară, de 236.570 ha, s-au realizat până în prezent aproximativ 58.000 ha.
Calamităţi pe terenurile nisipoase
Temperaturile foarte ridicate şi lipsa de precipitaţii au afectat în acest sezon câteva localităţi. Bratovoieşti, Teasc şi Daneţi se numără printre cele în care seceta a provocat calamităţi. „Procentul cerut de legislaţia în vigoare pentru a putea fi considerată o cultură agricolă drept calamitată este de peste 30% din suprafaţa cultivată. Probleme de acest fel sunt în UAT-urile unde predomină solurile nisipoase. La acestea se adaugă şi solicitările crescătorilor de albine, care invocă un an cu o producţie foarte scăzută”, ne-a precizat ing. Liliana Săvulea, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Dolj.
Apicultorii strigă după ajutor
La nivelul Doljului, apicultorii sunt organizaţi în cinci asociaţii de profil iar totalul familiilor de albine ajunge la 90.000. Cum, în acest an condiţiile meteorologice le-au fost nefavorabile, apicultorii cer, ca şi anul trecut, ajutorul Guvernului. Problemele invocate de aceştia sunt considerate că ar fi apărut fie din cauza faptului că materialul semincer folosit de producătorii agricoli are la bază seminţe modificate genetic, motiv pentru care nu mai este nevoie de polenizare, fie că tratamentele fitosanitare aplicate asupra culturilor au provocat neplăceri albinelor, aproape anulând culegerea polenului.
Din lămuririle primite ieri de la Ministerul Agriculturii, specialiştii acestei instituţii pregătesc un proiect normativ, ce va permite acordarea ajutorului de minimis cerut de apicultori. Sunt solicitate 60 de milioane de lei, adică în jur de 50 de lei per familia de albine, pentru biostimulatori.
Plăţi în zootehnie
APIA informează că până 1 august 2016 au fost plătite în conturile fermierilor crescători de bovine/ovine/caprine pentru schemele de sprijin ANTZ 7 (Schema decuplată de producţie în sectorul lapte, specia bovine), ANTZ 8 (Schema decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine), SCZ 7.19 (ovine) şi SCZ 7.20 (caprine) următoarele sume: ANTZ 7 – 9,149 milioane euro pentru un număr de 30.015 beneficiari (82,82 % din totalul beneficiarilor autorizaţi la plată); ANTZ 8 – 32,076 milioane euro pentru un număr de 51.352 beneficiari (71,04 % din totalul beneficiarilor autorizaţi la plată); ANTZ 9 (Schema cuplată de producţie – specia caprine/ovine) – 10,743 milioane euro pentru un număr de 12.071 beneficiari (44,86 % din totalul beneficiarilor autorizaţi la plată); SCZ 7.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) şi SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 9,727 milioane euro pentru un număr de 8.333 beneficiari (93,62 % din totalul beneficiarilor autorizaţi la plată);
Menţionăm că a început autorizarea la plată pentru SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivoliţe de lapte) – 0,127 milioane euro pentru un număr de 17 beneficiari (0,25 % din totalul solicitanţilor). În zilele de 31 iulie şi 1 august au mai fost efectuate controale administrative şi calculate la plată încă 29.934 cereri unice de plată, care au intrat la plată din 02 august 2016.
Banii ajung în circa 4 zile de la autorizare
Din Bugetul Naţional a fost autorizată la plată, până în prezent, suma de 200,787 milioane euro, astfel: 115,45 milioane euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1); 85,337 milioane euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 12,912 milioane euro – ANTZ 7 pentru un număr de 36.240 beneficiari (60,21 % din totalul solicitantilor); 48,17 milioane euro – ANTZ 8 pentru un număr de 71.473 beneficiari (50,18 % din totalul solicitantilor); 24,255 milioane euro – ANTZ 9 pentru un număr de 26.908 beneficiari (41,84 % din totalul solicitantilor).
Se estimează că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producţie – specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare. Sumele aferente SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) şi SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivoliţe de lapte), fiind plăţi din Fondul European de Garantare în Agricultură, se achită în contul fermierilor a doua zi după ce plata a fost autorizată.
Recomandări pentru toamnă
În cazul continuării secetei, specialiştii din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Dolj precizează că se pot amplasa suprafeţe mai mari de grâu după grâu, efectuându-se lucrări de pregătire a solului mai facil, în special acolo unde la recoltarea grâului s-a folosit echipamentul de tocat paie şi s-a efectuat imediat lucrarea de arătură la 18-20 cm sau o lucrare corespunzătoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care printr-o singură trecere realizează o bună mobilizare şi nivelare a solului.
Conducerea DADR Dolj atrage atenţia că “înlocuirea arăturii prin lucrarea cu grapa cu discuri sau alte agregate care mobilizează solul, pe suprafeţele cu premergătoarele timpurii – rapiţă, leguminoase, grâu în anul al II-lea –, dar care nu au fost mobilizate prin arătură imediat după recoltare, se recomandă cu prioritate în condiţiile acestei toamne excesiv de secetoase. Este recomandat să se renunţe la folosirea plugului în condiţiile actuale. Folosirea plugului se va face cu mult discernământ, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, în eventualitatea refacerii rezervei de umiditate la sol, prin introducerea unor cantităţi de apă în unele sisteme de irigaţii”.
