Politica PPE privind clima şi energia

Provocări

Energia reprezintă unul dintre principalele elemente care stimulează economia europeană. Obiectivul nostru este să asigurăm o aprovizionare stabilă şi sustenabilă cu energie, la un cost rezonabil pentru întreprinderile şi gospodăriile noastre. Lumea în ansamblul său, inclusiv UE, se confruntă cu provocări importante în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi încălzirea globală, o mare parte dintre acestea fiind datorate utilizării masive a combustibililor fosili. În acelaşi timp, UE se confruntă cu alte provocări importante referitoare la dependenţa de importul de energie şi securitatea aprovizionării, precum şi costurile relativ ridicate care afectează competitivitatea sectoarelor noastre industriale în economia globală.  Calea de urmat este Uniunea energetică.

Europa s-a angajat să îşi asume un rol de lider în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice şi stimularea progresului către stabilirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Instituţiile UE s-au angajat să atingă un obiectiv pe termen lung de a reduce cu 80-95 % emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. Se aşteptă din partea UE să prevadă garanţii ambiţioase înainte de reuniunea de la Paris a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind combaterea schimbărilor climatice, organizată în luna decembrie 2015. De asemenea, UE are în vedere încheierea unui acord detaliat şi ambiţios la Paris, care să conţină garanţii concrete referitoare la limitarea eficace a creşterii nivelurilor de temperatură la maximum 2°C.

S-au înregistrat progrese semnificative în vederea realizării, până în 2020, a obiectivelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică. În cursul primului semestru din 2015, Comisia Europeană va prezenta o serie de iniţiative legislative şi nelegislative pentru a stabili un cadru ambiţios privind clima şi energia pentru 2030, ca parte a contribuţiei UE la încheierea unui acord global privind schimbările climatice, înainte de organizarea reuniunii la nivel înalt CCONUSC la Paris. Referitor la acest cadru al UE, Grupul PPE subliniază următoarele priorităţi:

Promovarea unei politici ambiţioase privind clima şi energia pentru 2030

Un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40 % în UE:

• promovarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ca instrument eficient din punctul de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Sprijinim introducerea unei rezerve pentru stabilitatea pieţei (MSR – market stability reserve), care urmează să devină operaţională până la 1 ianuarie 2019. Cele 900 de milioane de certificate de emisii care au fost ajustate în 2013 ar trebui să fie transferate către MSR, asigurându-se totodată că cel puţin 300 de milioane de certificate de emisii sunt retrase pentru a se sprijini tehnologiile inovatoare în sectoarele industriale acoperite de ETS;
• în plus, până cel mai târziu la mijlocul anului 2015, Comisia Europeană ar trebui să propună o reformă cuprinzătoare şi structurală pentru perioada de după 2020 a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Această reformă va trebui să includă măsuri concrete şi armonizate privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon pentru a proteja industria UE, la nivelul celor mai bune rezultate, asigurându-se că acestea nu vor implica costuri directe şi indirecte privind ETS şi luând în considerare nivelurile de producţie în schimbare;
• statele membre ar trebui să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte adoptarea unei decizii referitoare la modul în care se poate realiza obiectivul privind GES în sectoarele non-ETS, depunând eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie (SRE). Eficienţa energetică deserveşte obiectivul de reducere a dependenţei energetice, creând locuri de muncă şi creştere economică, precum şi îmbunătăţind competitivitatea industrială prin reducerea costurilor totale la energie;
• sprijinim introducerea unui obiectiv ambiţios de 30 % în materie de eficienţă energetică la nivelul UE pentru 2030, dar insistăm asupra faptului că acesta ar trebui să se concentreze pe sectoarele non-ETS, deoarece ETS declanşează deja măsuri în materie de eficienţă energetică în sectoarele vizate de această schemă;
• politicile privind eficienţa energetică ar trebui să fie ambiţioase şi să se bazeze pe promovarea stimulentelor corespunzătoare, în special în ceea ce priveşte clădirile care consumă aproximativ 40 % din energie UE. Măsurile de reglementare ar trebui folosite numai atunci când este necesar. Statele membre au nevoie de flexibilitate în ceea ce priveşte măsurile şi metodele prin care se poate realiza acest obiectiv. Sprijinim prelungirea Directivei privind eficienţa energetică după 2020, conform acestor principii;
• obiectivul nostru este de a promova rolul major şi potenţialul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor pentru o utilizare mai eficientă a energiei în gospodării, sectorul transporturilor, producerea de energie şi transportul acesteia, precum şi în procesele de producţie. Ar trebui să se încurajeze utilizarea contoarelor inteligente, a iluminatului eficient şi a dispozitivelor eficiente, a tehnologiei de tip cloud computing sau a programelor distribuite, prin stabilirea unor stimulente adecvate, a unor standarde şi a difuzării celor mai bune practici (însă nu prin aplicarea unor măsuri cu caracter normativ la nivelul UE);
• o abordare mai atentă şi mai echilibrată în ceea ce priveşte măsurile privind proiectarea ecologică, care, în trecut, au contribuit la creşterea scepticismului public în vederea reglementării la nivel european. Acestea ar trebui să se bazeze pe potenţialul lor de economisire a energiei şi pe relevanţa pieţei şi nu trebuie să interacţioneze cu obiceiurile comportamentale ale cetăţenilor. Sprijinim etichetarea energetică clară pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a alege.

Aprobarea ambiţiei Preşedintelui Juncker de a transforma UE într-un lider mondial în ceea ce priveşte tehnologiile privind energia din surse regenerabile şi de a promova în mod activ o utilizare îmbunătăţită a SRE la nivelul statelor membre, chiar şi dincolo de obiectivele UE, deoarece SRE se numără printre cele mai eficiente metode de reducere a dependenţei de combustibilii fosili, de abordare a dependenţei şi de contribuire la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, luând totodată în considerare faptul că SRE poate contribui la crearea de locuri de muncă şi la noi oportunităţi de afaceri.

• crearea schemelor de sprijinire a SRE, conform criteriilor UE, nu celor naţionale, şi maximizarea comerţului intracomunitar în ceea ce priveşte energia electrică produsă din SRE, pentru a permite utilizarea acestor resurse la nivelul UE, unde acestea sunt cel mai eficace, şi în vederea realizării unui sistem de sprijin armonizat al UE pe termen lung. Subvenţiile acordate pentru tehnologiile SRE ar trebui să fie eliminate treptat;
• tehnologiile SRE în special trebuie instalate în locurile în care sunt eficace. Se impune un obiectiv obligatoriu de 27 % la nivelul UE, cu guvernanţă eficace care să garanteze faptul că contribuţia statelor membre reprezintă o pondere importantă;
• impulsionarea dezvoltării tehnologiilor de depozitare inovatoare, care vor îmbunătăţi şi mai mult credibilitatea dezvoltării energiei din surse regenerabile la nivel transfrontalier, în regiunile în care aceasta este cea mai eficientă.

Promovarea Platformei de Mobilitate Electronică, inclusiv prin încurajarea cercetării şi standardizării tehnologiilor respective şi prin menţinerea unei politici privind biocombustibilii dincolo de 2020 pentru a se garanta o perspectivă pe termen lung pentru investiţii şi pentru a se sprijini inovaţiile în domeniul biocombustibililor.

Toate elementele pachetului 2030 trebuie să fie decise în cadrul unei proceduri de codecizie între Parlament şi Consiliu. O slăbire a democraţiei europene prin intermediul noilor structuri de guvernanţă nu este acceptabilă. În ceea ce priveşte Parlamentul European, Grupul PPE insistă asupra faptului că negocierile interinstituţionale ar trebui să fie mandatate numai prin vot în plen pentru toate actele legislative privind clima şi energia.

Politica noastră privind energia trebuie să fie compatibilă cu competitivitatea industrială a UE

• Aprobarea obiectivului în materie de competitivitate industrială de a atinge ponderea de 20 % din PIB-ul UE pentru industria producătoare până în 2020. Acest obiectiv trebuie să fie compatibil cu obiectivele noastre privind clima şi energia şi ar trebui consolidat în continuare în perspectiva anului 2030;
• În cazul în care, în cadrul Acordului de la Paris, alţi concurenţi majori ai industriilor energointensive ale UE nu îşi asumă angajamente similare, prevederile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon trebuie menţinute pe termen lung şi consolidate, după caz
• Veniturile generate de ETS ar trebui să fie alocate, cel puţin parţial, în scopul sprijinirii inovării, eficienţei energetice şi altor măsuri de reducere a CO2 (mai precis, sectoarelor industriale energointensive).

Diversificarea surselor de energie şi a furnizorilor UE

• Diversificarea îmbunătăţită a aprovizionării reprezintă o prioritate, mai ales în ceea ce priveşte gazele naturale. Pentru a se asigura diversificarea, trebuie să se încurajeze dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi dezvoltarea conductelor de interconectare, a fluxurilor de rezervă, a terminalelor GNL, precum şi utilizarea îmbunătăţită a infrastructurii existente.
• Deşi alegerea surselor de energie rămâne o competenţă naţională, statele membre ale UE sunt obligate prin tratat să promoveze eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie.
• În cazul în care statele membre decid să utilizeze gazele naturale de şist pe teritoriul lor, trebuie să se impună norme stricte pentru a se asigura cel mai înalt grad de protecţie a mediului, mai ales în ceea ce priveşte protecţia transfrontalieră a apei.
• Combustibilii fosili vor juca în continuare un rol semnificativ în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie a UE pentru o perioadă de timp previzibilă.
• UE ar trebui să încurajeze modernizarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon existente, inclusiv tehnologia curată de ardere a cărbunelui şi să stimuleze dezvoltarea şi comercializarea captării dioxidului de carbon şi proiectele de depozitare.
• Energia nucleară va fi în continuare o componentă a mixului energetic într-o serie de state membre. UE ar trebui să se asigure că se aplică cele mai înalte prevederi ale UE privind siguranţa nucleară, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor radioactive.
• Politicile inteligente trebuie să se asigure că obiectivul nostru ambiţios de reducere a CO2 nu obligă statele membre să devină mai dependente de importuri.
• Diversificarea completează eficienţa îmbunătăţită, moderarea cererii şi utilizarea SRE, conducând la creşterea securităţii aprovizionării.