Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, spune că are dovezi care probează responsabilitatea insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei în prăbuşirea avionului de linie malaezian Boeing 777 la 17 iulie, cu 298 de persoane la bord, a relatat duminică publicaţia franceză „Midi libre”, citată de Ria Novosti. „Aceasta este o tragedie umană. Dar, în plus, aceasta este o crimă de război. Avem o mulţime de informaţii care indică faptul că separatiştii, susţinuţi de ruşi, sunt cei vinovaţi. Acestea fiind spuse, sunt în favoarea unei anchete internaţionale independente şi complete, pentru a stabili faptele”, a declarat Rasmussen. La solicitarea agenţiei de presă Ria Novosti de a face unele precizări cu privire la aceste „probe”, un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice s-a limitat să răspundă că „nu face comentarii despre date provenind de la serviciile secrete”. Anterior, un alt reprezentant al Alianţei declarase pentru aceeaşi agenţie de presă că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord nu participă la ancheta asupra circumstanţelor producerii catastrofei în care a fost implicat zborul MH17. În acest context, Rusia l-a acuzat, ieri, prin vocea delegaţiei sale permanente la NATO, pe Rasmussen că exercită presiuni asupra anchetei în cazul prăbuşirii avionului Malaysia Airlines în estul Ucrainei. „Fără să mai aştepte încheierea investigaţiei cu privire la zborul MH17, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a decis să pună presiune pe anchetă”, menţionează, într-o postare pe pagina sa de Twitter, misiunea permanentă a Rusiei pe lângă NATO. Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), a afirmat anterior că, dacă Rasmussen ar fi avut la dispoziţie dovezi credibile despre faptul că rebelii sunt cei responsabili de prăbuşirea avionului de linie malaezian le-ar fi prezentat opiniei publice. „Dacă Rasmussen ar avea dovezi convingătoare privind vinovăţia miliţiei în doborârea avionului Boeing, le-ar furniza”, a declarat Puşkov pe Twitter. „Totuşi, el nu are nimic altceva decât retorica. (…) Ar fi mai bine dacă Rasmussen ar explica de ce în Libia, după «victoria» NATO, a intervenit un haos sângeros, iar acum întreaga lume şi soţia sa fug de o astfel de «democraţie»”, a adăugat parlamentarul rus.
În acelaşi timp, un oficial rus, Vasili Malaev, a anunţat, ieri, că peste 400 de militari ucraineni aflaţi în operaţiune în estul ţării s-au predat şi au fost primiţi pe teritoriul Rusiei, fapt pe care Ucraina îl confirmă doar parţial, fără a cita cifre. Militarii ucraineni „au cerut să beneficieze de un coridor umanitar în noaptea de duminică spre luni”, la frontiera ruso-ucraineană, a anunţat acest oficial regional din cadrul Serviciului rus de securitate (FSB), citat de agenţiile ruse Interfax şi Itar-Tass. „Grănicerii ruşi au deschis un coridor umanitar şi au primit (pe teritoriul rus) 438 de militari ai armatei ucrainene”, care şi-au predat armele şi în rândul cărora figurează un rănit, spitalizat la Gukovo (sudul Rusiei, în apropiere de frontiera cu Ucraina), a continuat Malaev. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene contactat de AFP a declarat, la rândul său, că un număr neprecizat de militari ucraineni a fost “constrâns să se replieze către un post de frontieră rus, în urma unei tentative de pătrundere”. Dar aceşti militari “nu s-au predat”, a afirmat Oleksii Dmitrşkiski, purtătorul de cuvânt al “operaţiunii antiteroriste”, aşa cum este numită ofensiva ucraineană împotriva separatiştilor proruşi în estul ţării. Guvernul rus a prezentat în aceeaşi zi presei militarii ucraineni primiţi pe teritoriul său. Luna trecută, acelaşi oficial regional al FSB a anunţat că peste 40 de militari ucraineni s-au predat şi au fost primiţi pe teritoriul rus. Forţele ucrainene încearcă de mai multe săptămâni să întrerupă liniile dintre bastioanele insurgeţilor proruşi din Lugansk şi Doneţk, pe de o parte, şi frontiera ruso-ucraineană pe de altă parte, de unde separatiştii primesc arme şi întăriri, potrivit Kievului.
Totodată, Rusia a lansat ieri noi manevre militare cu participarea a peste 100 de avioane de luptă, în apropiere de frontiera ucraineană, la o săptămână după ce a desfăşurat importante exerciţii militare în sudul teritoriului său, provocând îngrijorarea Kievului. Exerciţiile, care vor avea loc până vineri, implică peste 100 de avioane de diverse tipuri, printre care bombardiere Su-34 şi Su-24, avioane de vânătoare Su-27, de interceptare MiG-31, elicoptere de luptă Mi-8, Mi-24 şi Mi-28H, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Avioane de tip Il-78 vor efectua de asemenea misiuni de alimentare în zbor a bombardierelor şi avioanelor de vânătoare. Potrivit Ministerului Apărării, exerciţiile vizează pregătirea armatei ruse în vederea “respingerii unui atac masiv cu rachete”.
