Sub coordonarea Muzeului Olteniei și cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj, în această lună se desfăşoară a XIII-a campanie de cercetări arheologice sistematice în localitatea doljeană Desa, în punctul numit „Castraviţa”. Una care se anunță promițătoare, chiar din primele zile de săpături fiind scoase la iveală importante vestigii istorice. În calitate de partener, la cercetări participă şi Universitatea din Craiova, prin Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative – Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale.
Chiar din a doua zi de cercetări, arheologii au scos la iveală urme care dovedesc locuirea acestei zone de celţii din tribul scordiscilor, în a doua Epocă a Fierului, aproximativ în perioada dintre anii 200 a.Chr. – 80 a.Chr. Descoperirile au fost posibile şi scanării geofizice a sitului, în anul 2011, dar şi achiziţionării unui performant detector de metale.
„Este vorba de două morminte de incineraţie aparţinând unor războinici. Artefactele depuse ca ofrandă în ele se compun din butoni de centură, un cuţit de bărbierit, o brăţară de mână, o zăbală de cal şi, cele mai importante piese, două spade, în teacă, îndoite ritual, precum şi două umbo de scut (partea centrală, metalică, a scuturilor ce, de regulă, erau confecţionate din lemn). Pe baza acestui inventar funerar putem presupune că este vorba de două persoane cu un statut social deosebit, probabil membri ai aristocraţiei militare conducătoare. Aceste două morminte par a indica prezenţa unui cimitir celtic, luând în considerare că şi în anii trecuţi au mai fost făcute astfel de descoperiri», a explicat arheolog dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.
Punctul „Castraviţa”, aflat pe malul Dunării, unde se desfăşoară săpăturile, este unul deosebit de spectaculos, având în vedere că fiecare campanie i-a surprins pe arheologi prin descoperirile făcute: cele mai vechi morminte de incineraţie din sud-estul Europei (cca. 2300 a. Chr. – 1900 a. Chr., Epoca Bronzului), morminte tumulare ale unor războinici iliri din Prima Epocă a Fierului (cca. 800 a. Chr. – 650 a. Chr.), cimitirul celtic, cel mai vechi castru din piatră ridicat pe teritoriul Olteniei, încă din vremea împăratului roman Domiţian, un mormânt carpic cu depunerea rituală a unui lup, precum şi un tezaur cu monede din aur, unic în felul său, datat în secolul al XIX-lea.
Din colectivul ştiinţific al şantierului arheologic fac parte, anul acesta, alături de Florin Ridiche, prof. univ dr. Petre Gherghe (Universitatea din Craiova), prof. Iulian Popescu (Şcoala Specială „Sf. Vasile” din Craiova), prof. Cristian Ceacîru (Şcoala Seaca de Pădure), prof. Lucian Popescu-Vava (Şcoala Unirea), prof. Marius Bâsceanu (Şcoala Cârna), prof. Ana-Maria Băluţă (Şcoala Măceşu de Jos), studenţii Mara Buligă (Universitatea din Bucureşti) şi Marius Şelevartă (Universitatea din Craiova), precum şi voluntarii William Miller (Catholic University of America, Washington, SUA), dr. Emilian Teleaga (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti / docent Vorgeschichtlicher Seminar Philipps-Universität, Marburg, Germania), prof. Ionela Popescu-Vava (Grădiniţa „Phoenix” din Craiova), ca și elevi voluntari de la Şcoala Gimnazială Desa, Colegiul Naţional Economic „Gheorghe Chiţu” şi Colegiul Naţional „Elena Cuza” din Craiova.
