În perioada 1-7 august, în România este marcată Săptămâna Mondială de Promovare a Alăptatului la Sân, în scopul informării familiilor cu copii mici şi femeilor gravide despre beneficiul alăptării la sân. Sloganul din acest an al evenimentului este „Vorbeşte cu mine! Alăptarea o experienţă a timpului, a locului şi a comunicării” şi are drept scop sublinierea importanţei comunicării şi a mijloacelor moderne de transmitere a informaţiei pentru educare, ca investiţie într-un viitor sănătos. Alăptarea este recunoscută ca “standardul de aur” în ceea ce priveşte hrănirea sugarului şi a copilului mic. Acest eveniment, intrat de curând în calendarul Organizaţiei Studenţilor Medicinişti (OMS), are drept scop promovarea alimentaţiei naturale, evidenţiind o paletă largă de beneficii pentru sănătate, nutriţie, creştere, dezvoltare, dar şi psihologice, sociale şi economice.
Potrivit specialiştilor doljeni, atât pentru mamă, cât şi pentru copil, avantajele alăptării sunt numeroase. Protejează mama împotriva cancerului de sân şi de ovar, reduce riscul obezităţii, ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum şi, poate cel mai important aspect, realizează o legătură profundă între mamă şi copil. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecţii la copil, precum meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecţii ale urechii sau infecţii urinare, alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă şi are beneficii economice, atât pentru mamă, dar şi pentru sistemul de sănătate. Totodată, alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă din cauza unor boli comune copilăriei – diaree sau pneumonie – şi ajută la refacerea rapidă după boală.
“Laptele matern ajută copilul să crească şi să se dezvolte normal, este un lapte care face trecerea de la viaţa intrauterină la viaţa extrauterină. Alăptarea la sân se promovează până la vârsta de doi ani, chiar se recomandă, pentru că, printre beneficiile pe care mama le are, alăptarea împiedică şi apariţia cancerului la sân şi a cancerului la ovare. De asemenea, ajută femeia să se refacă mai uşor după naştere, să se refacă tonicitatea uterului şi, de asemenea, creează o legătură specială între mamă şi copil. Pe lângă toate aspectele pozitive pe care le are laptele matern, el este şi mai puţin costisitor. Din ce vedem în jur, numai femeile care sunt informate necesar pe timpul sarcinii şi îşi doresc un copil nu îi hrănesc cu lapte praf. Trebuie înţeles faptul că alăptarea la sân înseamnă începutul unui stil de viaţă sănătos”, a explicat Narciza Dinică, consilier superior în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
“Laptele praf nu se compară sub nici o formă cu cel matern”
Unii specialişti sunt de părere că diversificarea alimentaţiei bebeluşului poate avea loc la vârsta de trei luni, pe când alţii consideră că trebuie începută mai târziu, promovând alăptarea copilului până la vârsta de doi ani. Tot specialiştii mai spun că diversificarea alimentaţiei poate fi privită din două puncte de vedere diferite, în funcţie de teoria vizată. Una dintre teorii prevede începerea diversificării precoce a alimentaţiei, pentru a favoriza dezvoltarea structurii orale, în special, în situaţia copiilor alimentaţi artificial. Diversificarea alimentaţiei după primele patru luni de viaţă ale bebeluşului este indicată şi pentru faptul că ea ajută în completarea necesităţilor de vitamine şi minerale. O altă teorie insistă pe introducerea diversificării alimentaţiei mai târziu, după vârsta de şase luni.
Momentul introducerii diversificării alimentaţiei trebuie judecat însă de la un caz la altul. Dacă un copil este alimentat natural şi curba ponderală este foarte bună, se preferă o diversificare alimentară tardivă, în jurul vârstei de şase luni. Dacă însă copilul este alimentat artificial este bine să se introducă celelalte produse alimentare în mesele sugarului. Diversificarea alimentaţiei constă în introducerea în alimentaţia bebeluşului a produselor solide şi semisolide. Aceste alimente este indicat să fie introduse pe rând, să se înceapă cu câte un aliment, să se tatoneze acceptarea acestui aliment de către sugar şi să se aştepte trei-patru zile până la introducerea altui aliment.
“Diversificarea alimentaţiei trebuie începută, după părerile unora dintre specialişti, la vârsta de trei luni. Alţii consideră că diversificarea trebuie începută mai târziu, tocmai pentru a prelungi această perioadă în care mama îşi alăptează copilaşul. Orice fel de lapte praf, oricât de bine ar fi preparat, tot un produs sintetic este. Nu se compară sub nici o formă cu laptele de mamă care are absolut toţi nutrienţii pe care trebuie să-i conţină un lapte de calitate pentru copil”, susţine Narciza Dinică.
Narciza Dinică: Numărul copiilor hrăniţi cu lapte praf este foarte mare
“Promovarea alăptatului la sân este necesară pentru că tot mai multe femei, de cele mai multe ori din cauza lipsei de informare, abandonează rapid acest obicei. Majoritatea femeilor, după ce nasc, au probleme în primele zile şi dacă nu este lângă ele o persoană care să le motiveze suficient de mult de mult şi să fie puţin răbdătoare, acceptă foarte uşor să renunţe la alăptat. Sunt femei cărora li se contraindică, care au probabil boli grave, dar acestea sunt cazuri speciale. În general, cred că lipsa de informare face ca numărul copiilor care sunt alăptaţi cu lapte praf să fie foarte mare. Dacă pruncul este alăptat natural, prin intermediul laptelui matern i se transmite tot ce are nevoie să crească sănătos şi să se apere de bolile grave”.
