După 33 de ani, Napoli este din nou campioana Italiei. Al treilea scudetto din istorie, primul fără Maradona pe teren, cu D10S doar în sufletele fanaticilor din sud. După un sezon formidabil, trupa lui Spaletti avea nevoie de un singur punct în ultimele 6 etape din Serie A pentru a se încorona, asta dacă Lazio, echipa de pe 2, condusă de Maurizio Sarri, napoletan la origine, fost allenatore pe San Paolo, ar fi câştigat tot. Napoli şi-a luat remiza la Udine, pe “Dacia Arena”, asaltată de napoletani, la fel ca propriul fief, “Diego Armando Maradona”, unde 60.000 de oameni au urmărit pe 8 ecrane imense ultimul pas spre triumful suprem. A fost 1-1, Osimhen, golgheterul actualei ediţii de Serie A, egalând după pauză şi declanşând iminentul festival. Doar al treilea, după cele din 1987 şi 1990, mult prea puţin pentru echipă adulată, dar aproape la fel de pătimită precum Ştiinţa noastră.
Controversatul finanţator Aurelio de Laurentiis a împlinit atât visul napolatanilor, cât şi obiectivul stabilit de la preluarea clubului, acela de a readuce scudetto în rândul partenopeilor. “Am câştigat împreună. Acum obiectivul este să-l luăm încă o dată. Şi ne lipseşte Liga Campionilor. E un punct de plecare, chiar şi pentru Spalletti” dixit exoticul producător de filme, care intitulase deja acest scudetto drept “titlul onestităţii”.
Oraşul din sud e în sărbătoare, una care va ţine multe zile, aşa cum şi aşteptarea celui de-al treilea titlu a fost neverosimil de lungă. Din sud, din Fuorigrotta, cartierul arenei napoletane, până tocmai în nord, pe “Dacia Arena” din Udine, un cor al fericirii alb-albastre se întinde şi va cuprinde întreaga Italie, care se înclină în faţa unei campioane incontestabile, care a sprintat parcă din start spre acest scudetto. Cu Luciano Spalletti, un antrenor subevaluat, care a avut succes oriunde a fost. “Mulți oameni vor depăși momentele grele din viața lor gândindu-se la acest moment” a îngăimat la final Spaletti, printre lacrimi, dedicând acest titlu napoletanilor atât de încercaţi, atât de umiliţi, atât de pasionali, înflăcăraţi, unici. Spaletti a reuşit minunea, deşi în vara trecută părăseau echipa idolii ultimului deceniu pe San Paolo: Insigne, Mertens, Koulibaly şi Fabian Ruiz. În locul lor, a sosit georgianul-minune de la Batumi, Kvaratskhelia, alintat deja Kvaradona, coreeanul MinJae, camerunezul Anguissa sau Raspadori, campion european acum 2 ani, cu Squadra Azzurra. Kvaratskhelia a fost marea revelaţie, dar liderul a fost nigerianul Victor Osimhen. N-a apucat să ia titlul cu Lille, fiindcă Napoli a plătit peste 70 de milioane de euro pentru el, acum 3 ani, iar acum poate să solicite lejer dublul sumei. Deşi a avut o perioadă în care a fost accidentat, vârful de 24 de ani este actualul capocannoniere din Serie A (22 de goluri), inclusiv cu cel de pe “Friuli”, care a adus şi matematic, nu numai virtual, titlul în Campania. N-au fost Cavani, Higuain, Mertens sau Insigne, au fost Osihmen şi Kvara. Ironia sorţii, după dispariţia lui Pibe d’Oro, a venit în sfârşit scudetto la Napoli şi titlul mondial în Argentina. “Bucură-te, Napoli, titlul este al tău!” au titrat, la unison parcă, Gazzetta dello Sport, cât şi Corriere dello Sport. Petrecerea va continua la Napoli cel puţin până la meciul cu Fiorentina, de duminică. Vineri dimineaţă va fi aşteptată echipa, pe aeroportul Capodichino. Pe străzile înguste, în pieţe şi pe malul mării, Napoli sărbătoreşte “treiul”, pe ritmul superbelor melodii dedicate oraşului şi echipei, cântând, dansând şi aprinzând torţele victoriei. Sărbătoarea din Napoli şi din întreaga regiune este ea în sine un spectacol aşteptat de întregul Mapamond mai mult ca orice film lansat vreodată de studiourile familiei de Laurentiis. Şi se va auzi, neîndoielnic, în noaptea fericirii din Napoli, şi “Ole, ole, oleeee, Diegooo, Diegooo”.
