Desemnarea unui prefect UDMR la judeţul Cluj –fief al liberalilor- a agitat spiritele la nivelul organizaţiei locale, unde atât primarul Clujului, Emil Boc, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, au avut declaraţii de frondă, faţă de maniera la care Ludovic Orban a negociat, la nivelul actualei coaliţii de guvernare, împărţirea prefecturilor, pe partidele participante. Relaţiile PNL cu UDMR, la nivel central sunt, la nivel declarativ, dintre cele mai bune, neomiţându-se nici un moment pragmatismul liderilor UDMR şi chiar seriozitatea lor politică, în astfel de construcţii heteroclite. Sunt ani buni, de când UDMR-ul s-a văzut sistematic curtat de formaţiunile politice, ajunse la guvernare, şi nu s-ar putea spune că nu le-a convenit să fie luaţi în seamă şi să beneficieze de avantajele puterii. Fără UDMR, actuala coaliţie de guvernare devine „oloagă” de-a dreptul, chiar minoritară, aşa că la negocierile privind împărţirea prefecturilor, liderul UDMR, Kelemen Hunor, avea în mână toate cărţile, spre deosebire de Ludovic Orban, obligat la concesii, unele nu uşor de digerat. Declaraţiile belicoase din ultimele zile ale liberalului Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, l-au iritat pe deputatul Csoma Botond, preşedintele UDMR Cluj, care i-a readus aminte aliatului său de odinioară că în 2016 a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean –desemnare indirectă- prin susţinerea consilierilor judeţeni UDMR, care au refuzat propunerea venită din partea social-democraţilor. „Noi l-am făcut pe Alin Tişe preşedinte în 2016. Cum să zică că UDMR reprezintă un pericol, când noi suntem în coaliţie cu liberalii la Cluj de atâta amar de vreme”. La rândul său, noul prefect de Cluj, Istvan Tasnadi, a propus „stabilirea păcii sociale între cetăţeni”. Toată povestea pare un joc politicianist şi nimic mai mult. O percuţie disgraţioasă de o parte şi cealaltă. Formula de convieţuire cordială de mai ieri, afinităţile mai adânci, interesele comune, dintr-odată au devenit vetuste, date uitării, încât până şi noul prefect de Cluj a declarat, deloc inspirat, pentru media că şi-a propus, cum spuneam „stabilirea păcii sociale între cetăţeni”. Ceea ce pe cale de consecinţă ar însemna că se fac resimţite unele idiosincrazii. Cu claritate pregnantă apare evidentă fronda liderilor liberali clujeni la adresa lui Ludovic Orban şi cedarea Prefecturii Cluj UDMR-ului le-a picat ca o mănuşă. Judeţ aflat în inima Ardealului, cu istoria sa învolburată, Clujul este unul din oraşele mari ale ţării, cu un puternic centru universitar, animat de un spirit european autentic. Nu se mai fac trimiteri, din raţiuni subînţelese, la istorie, dar mai dăinuie anumite pusee, din ceea ce a trăit comunitatea clujană de-a lungul timpului. „Conducerea centrală a PNL este cea care aduce prejudicii enorme acestui partid şi datoria noastră este ca la viitorul congres acest partid să intre în normalitate şi parcursul său firesc. Aceşti incompetenţi care vremelnic conduc partidul, vor rămâne în istorie ca nişte personaje despre care nimeni nu o să-şi mai amintească”, a declarat Alin Tişe. Care într-o altă ordine de idei ar dori să-l basculeze din postul de vicepreşedinte pe vicepreşedintele provenit de la UDMR, în cadrul coaliţiei coagulate, ceea ce n-ar însemna decât „gaz pe foc” şi inflamarea unei situaţi, care nu prevestea deloc aşa ceva. Oricâtă dreptate aparentă ar avea Alin Tişe, în demersul său, fiindcă este vorba de un judeţ din Ardeal dominat de români, într-o astfel de construcţie politică, în care se află partidul său, „cedările” sunt mai mult decât fireşti, sunt chiar obligatorii, mai ales când partidul tău n-a câştigat alegerile şi a ajuns la guvernare în circumstanţele cunoscute.
