Ministrul Agriculturii s-a simţit dator să facă unele precizări privitoare la scandalul iscat prin pronunţarea publică a denumirii producătorului de lactate din Argeş. Concret, anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu ar fi în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale – Ghid privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA). Până la finalizarea analizelor medicale, laptele este aruncat pe câmp, iar vremurile se anunţă a fi tot mai negre pentru producătorul din Argeş. Să nu omitem că brânza găsită ca infestată cu E.coli se vinde vrac, deci posibilităţile de a contacta bateria sunt numeroase, începând de la ambalarea din fabrică şi încheind cu vânzătoarea din supermarket sau chiar clientul final. Şi, ca să punctăm: premierul Dacian Cioloş a declarat că ministrul Agriculturii nu ar fi trebuit să declare numele firmei Brădet în scandalul copiilor îmbolnăviţi în Argeş, dacă nu avea toate elementele, reproşându-i că „în acest caz a comunicat prea repede”.
Astfel, acesta invocă art. 10 din Regulamentul UE 178/2002: „Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislaţiei comunitare şi interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcţie de natura, gravitatea şi dimensiunile riscului respectiv, autorităţile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta şi măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”.
Control să fie, dar nu linşaj mediatic
Totodată, ministrul Achimescu invocă art. 17 din Regulamentul UE 178/2002 ce reglementează că: „Statele membre aplică legislaţia alimentară, monitorizează şi verifică respectarea cerinţelor relevante ale legislaţiei alimentare de către operatorii din sectorul alimentar şi operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale şi alte activităţi, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranţei şi riscului produselor alimentare şi hranei pentru animale, supravegherea siguranţei alimentelor şi a hranei pentru animale şi alte activităţi de monitorizare cuprinzând toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie”.
Originea E.coli, încă nedescoperită
Un alt argument precizat de ministrul Agriculturii este art.7 din Regulamentul UE 2073/2005. „În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau măsurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acţiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP si alte acţiuni necesare pentru protecţia sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau măsuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariţiei unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele măsuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte măsuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.
În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranţa produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producţie în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe piaţa, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amânuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranţa a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament, care sa elimine riscul în cauza. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de către operatori din sectorul alimentar, alţii decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul”.
Ghidul permite retragerea produselor neconforme
În Ghidul privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA) se prevede că: „Pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate. Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar”.
Totuşi, comunicat ANSVSA din data de 29.02.2016 este explicit: „În urma confirmării prezenţei bacteriei, inspectorii DSVSA s-au deplasat la sediul unităţii, pentru verificări. Datele rezultate în urma verificărilor arată că lotul respectiv de brânză a fost de 25 kg, produsă în data 22.02.2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare”. Aşadar, unde e justificarea procedurii de rechemare a produsului cu probleme, dacă acesta nu mai era nici la producător, nici la comerciant?!
Una-i una, alta-i alta!
În situaţii similare, mai exact, în 23.02.2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania MARS pentru 5 sortimente de produse din ciocolată: SNICKERS®, MARS®, MILKY WAY®, CELEBRATIONS® si MINI MIX®, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs. În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu MARS România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum si alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.
Dacă cineva crede că putem compara forţa economică a multinaţionalei Mars cu Brădet Lactate Argeş şi să le oferim aceeaşi mostră de tratament, se înşeală mult. Mai ales că, pe ultima, o şi acuzăm de decesele copiilor.
Premierul îl atacă pe ministrul Agriculturii
„Deciziile nu le iau în acest fel atunci când le iau, ci le pregătesc. Nu vreau să comentez prea mult aceste lucruri pentru că, încă, nu ştiu să existe o legătură dovedită între E.coli, suşa care a fost găsită la copiii îmbolnăviţi şi acea suşă care a fost găsită şi în proba de brânză de la acea întreprindere. Am înţeles de la ministrul Sănătăţii că se va face o analiză genetică pentru a se vedea dacă există o legătură directă între brânza respectivă şi îmbolnăviri. Probabil că ministrul (Agriculturii – n.r.) nu ar fi trebuit să comunice dacă nu avea toate elementele, i-am spus că nu ar fi fost cazul să comunice dânsul. Ministrul Agriculturii a comunicat prea repede pe lucruri pe care ar fi trebuit să comunice ANSVSA, care e cea mai îndreptăţită”, a afirmat premierul Dacian Cioloş, ieri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă susţinută la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare.
