Conflictul din estul Ucrainei, dar şi expansiunea terorismului promovat de Statul Islamic în nordul Africii determină Uniunea Europeană să-şi revizuiască politica de vecinătate faţă de 16 ţări din jurul ei. Această „reexaminare aprofundată” intervine în timp ce „regiunile din sud şi din est (ale UE) sunt în flăcări”, a explicat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, la Bruxelles. Două summituri, la Barcelona în 13 aprilie şi la Riga în 21-22 mai, vor fi consacrate noii politici de vecinătate. „Regiunea noastră s-a schimbat mult în ultimii ani, fiind scena unor evenimente, în mod cert, dramatice”, a subliniat Mogherini. Şefa diplomaţiei europene a dat asigurări că „nicio politică europeană nu vizează confruntarea” şi că „uşa unei cooperări europene cu Rusia rămâne deschisă”. În timp ce politica de vecinătate europeană – pentru care s-au prevăzut 15,4 miliarde de euro în perioada 2014-2020 – se concentra până acum pe comerţ, cooperare economică şi liberalizare în materie de vize, noi domenii de cooperare, în securitatea energetică sau în lupta împotriva terorismului şi crimei organizate, au fost avansate de Federica Mogherini şi Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere. Mai multă „flexibilitate” va fi oferită ţărilor vecine, ceea ce se potriveşte „aspiraţiilor” lor. „Trebuie făcut în aşa fel încât ţările să nu fie nevoite să aleagă între est şi vest, ci să-şi poată alege forma de cooperare”, a insistat Mogherini, în timp ce apropierea de UE se află într-un punct mort în Belarus, Armenia şi Azerbaidjan, care au preferat o cooperare aprofundată cu Rusia. După patru luni de consultări, Comisia Europeană va publica în toamnă această nouă politică faţă de vecinii săi din sud (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, teritoriile palestiniene, Siria şi Tunisia) şi din est (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina).
