Peste 95% din persoanele care aparţin unor categorii sociale marginalizate sau excluse social se confruntă cu dificultăţi semnificative în găsirea şi păstrarea unui loc de muncă. Persoanele de etnie romă, persoanele care suferă de probleme de sănătate mintală, seropozitivii, precum şi alte persoane cu dizabilităţi se confruntă cel mai adesea cu situaţii de discriminare în momentul căutării unui loc de muncă. Angajatorii evită integrarea pe piaţa forţei de muncă a persoanelor marginalizate social, de teama productivităţii reduse sau a lipsei de informaţii.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 din Bucureşti (DGASPC Sector 6) în parteneriat cu Asociaţia Four Change lansează „ŞANSA la angajare – Ghid de intervenţie privind măsurile de creştere a gradului de ocupare şi de combatere a discriminării la angajare, în rândul persoanelor care se află în situaţii de dificultate, marginalizare sau excluziune socială”. Ghidul realizează o radiografie a măsurilor (legislaţie şi proiecte finanţate din fonduri europene) adresate persoanelor vulnerabile şi efectele acestora în domeniul social şi pe piaţa muncii. Concluziile studiului scot în evidenţă dificultăţile pe care le întâmpină persoanele marginalizate social în identificarea şi păstrarea unui loc de muncă, precum şi situaţiile de discriminare la care sunt supuse acestea.
„Mi s-a comunicat verbal că nu vor să angajeze astfel de persoane”
Astfel, peste 95% din respondenţii studiului recunosc faptul că au întâmpinat dificultăţi semnificative, atât în procesul de căutare a unui loc de muncă, în acord cu competenţele şi abilităţile lor, precum şi după angajare. Aceştia afirmă că nu reuşesc să păstreze un loc de muncă fără sprijinul unui serviciu de suport (cu precădere mediator, consilier) sau al unei persoane de sprijin la locul de muncă, iar atunci când persoana se angajează, media duratei de angajare la locul de muncă respectiv este de 2 ani. Mai mult, peste 36% din respondenţi s-au confruntat cu situaţii de discriminare la momentul căutării unui loc de muncă, în special atunci când aceste persoane sunt de etnie romă, persoane confruntate cu probleme de sănătate mintală, persoane seropozitive. „Am depus CV-ul online, am participat la interviu, iar atunci când am dorit să aduc actele pentru angajare am menţionat că sunt persoană cu dizabilităţi. Mi s-a comunicat verbal că nu vor să angajeze astfel de persoane” (răspuns la chestionarul online, femeie 25-34 ani cu studii universitare).
Măsurile de sprijin sunt încă insuficiente
Majoritatea respondenţilor la chestionar afirmă că măsurile de sprijin sunt încă insuficiente, iar angajatorii evită integrarea lor pe locurile de muncă vacante: fie din lipsa unor informaţii de bază despre situaţia de vulnerabilitate, din teamă unei productivităţi mai reduse şi, deci, a scăderii profitului sau din lipsă de informare cu privire la facilităţile oferite angajatorilor. „Eu am nevoie de perioade în care să mă pot duce la spital pentru tratament. Angajatorii trebuie să fie ajutaţi să ofere aceste condiţii pentru cei ca noi şi să înţeleagă problemele noastre. Noi putem munci ca toţi ceilalţi, dacă avem aceste măsuri la dispoziţie” (bărbat cu probleme de sănătate mintală, 45 ani, Bucureşti).
Utilizarea legii uceniciei la locul de muncă
Studiul trasează totodată şi câteva recomandări privind integrarea în muncă a persoanelor vulnerabile şi anume: modernizarea programelor de calificare, implicarea sindicatelor în combaterea discriminărilor la angajare a celor vulnerabili, precum şi utilizarea legii uceniciei la locul de muncă şi a practicii profesionale. „Situaţia persoanelor marginalizate social din România este dramatică. Acestea au nevoie urgentă de măsuri de suport personalizate şi adaptate fiecărui caz social în parte. De asemenea, considerăm că este necesară derularea unor campanii de sensibilizare şi, totodată, de informare a angajatorilor şi autorităţilor cu privire la potenţialul real al persoanelor vulnerabile social”, a declarat Diana Chiriacescu, Coordonator al cercetării.
„Ghidul de intervenţie – ŞANSA la angajare”
„Ghidul de intervenţie – ŞANSA la angajare” integrează rezultatele unei anchete sociale derulate în regiunile București-Ilfov, Sud-Est şi Nord-Est în perioadă mai – octombrie 2014, ce a cuprins 6 focus-grupuri regionale cu peste 60 de specialişti din domeniul social şi al ocupării şi 50 de interviuri individuale, semistructurate, cu profesionişti din domeniul social, angajatori, reprezentanţi ai autorităţilor locale, tineri antreprenori, precum şi 157 de beneficiari ai măsurilor de sprijin. Ghidul este realizat în cadrul proiectului „ŞANSA – Sprijin pentru autocunoaştere şi autodepăşire a situaţiei de vulnerabilitate”, implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector în parteneriat cu Asociaţia Four Change, SC Centrul de Consultanţă şi Studii Europene SRL şi Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău şi cofinanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenţie 6.2 „Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”.
Persoane marginalizate social este un termen inventat de ultraliberali. acest grup este asa datorita automarginalizarii si practic societatea nu are ce face cu ei fiind buni la nimic. De ce nu sint angajati la Bucuresti de politicieni la ei acasa, servitori civili , la ministere, soferi, etc. Sectorul particular angajeaza ce vrea si pe cine vrea. Sa fie de asemenea luati la Bruxelles, Strasboug , Geneva etc.
Comments are closed.