Giubega: A forţat primarul dizolvarea Consiliului Local?

Între primarul comunei Giubega, liberalul Gheorghe Gună, aflat la al treilea mandat, şi consilierii locali, în special grupul majoritar alcătuit din şapte social-democraţi, n-a existat nici un moment de pace. Ci numai o gherilă continuă. Cu doar patru consilieri de partea sa, Gheorghe Gună nu putea face mare lucru. Aşa că la 7 august 2013, la o şedinţă a Consiliului Local, respinse fiindu-i toate iniţiativele, a trecut direct la ameninţări cu bătaia, cu tot repertoriul de rigoare, împotriva viceprimarului Constantin Ghiţă, pornindu-se şi o inoperantă procedură de demitere. N-a fost începutul sfârşitului, cum se spune, a fost doar expresia incompatibilităţilor dintre cele două tabere belicoase, care numai în slujba colectivităţii locale nu trudeau. Deşi la depunerea jurământului pe Biblie altceva făgăduiseră. Reproşându-şi în gura mare, unii altora, vrute şi nevrute, şedinţele Consiliului Local nu s-au mai ţinut, în conformitate cu prevederile Legii 2015/2001, modificată şi completată. Tabăra consilierilor majoritari acuză primarul că a făcut tot posibilul ca şedinţele ordinare convocate să nu aibă loc din lipsă de cvorum, ceea ce înseamnă că nici grupul lor, din şapte consilieri (din totalul de 11), n-a fost în permanenţă unit şi devotat colectivităţii. Toate şedinţele n-au fost altceva decât nişte parodii groteşti. Încât, în perioada 29 mai 2014 – 19 septembrie 2014, Consiliul Local Giubega n-a adoptat, în patru şedinţe ordinare consecutive, nici o hotărâre în condiţiile prevăzute de lege. Exact ce pândise primarul Gheorghe Gună, care la data de 1 octombrie 2014, prin acţiune înregistrată la Tribunalul Dolj (nr. 12605/63/2014), solicita constatarea dizolvării de drept a Consiliului Local Giubega, anexând copii după procesele-verbale ale şedinţelor ordinare în care nu se adoptase nici o hotărâre. Invocând lipsa de voinţă a Consiliului Local Giubega, ca organ deliberativ, menit a se întruni în şedinţe, a dezbate şi a adopta hotărâri, primarul Gheorghe Dună a mai depus la dosar copii după convocatoarele întocmite pentru şedinţele ordinare desfăşurate la 29 mai 2014, 1 iulie 2014, 1 august 2014, 19 septembrie 2014, precum şi copii după procesele-verbale întocmite cu prilejurile enunţate. Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj, a dispus, în conformitate cu prevederile art. 55 din Legea 215/2001, constatarea dizolvării de drept a Consiliului Local Giubega. Sentinţă definitivă. Printr-un memoriu adresat prefectului de Dolj, Sorin Răducan, consilierii locali Ion Calotă, Matei Marin, Lucian Marinescu, Tudor Gavril, Florin Cojocaru şi Mircea Dumitru susţin că nu au fost citaţi în dosarul respectiv – ceea ce pare greu de crezut –, evocând atitudinea sistematic obstrucţionistă a primarului. Din păcate, chiar admiţând că primarul Gheorghe Gună a dorit dizolvarea Consiliului Local, cel mai mare „ajutor” l-a primit chiar din partea petenţilor. Cum sentinţa Tribunalului Dolj este definitivă, organizarea de alegeri anticipate devine inevitabilă. Problema de natură morală abia acum se pune: între cele două găşti, una a primarului, cealaltă a consilierilor cu buzele umflate, este riscant de pariat pe vreuna dintre ele. Ca seriozitate. S-ar putea evoca totuşi supoziţia că Gheorghe Dună, deloc uşă de biserică, îşi face de cap pe la Primăria Giubega, dar în discuţia de faţă detaliile de această natură sunt irelevante. De comentat este altceva: de ce trebuie suportat de la bugetul de stat organizarea de alegeri anticipate, acolo unde se abandonează premeditat orice responsabilitate civică de către aleşii locali? Când, şi exemplul cel mai elocvent este cel de la Coşoveni, în urma alegerilor anticipate – costisitoare –, ajung consilieri locali tot cei care au fost, propuşi fiind de partidele la care sunt înrolaţi. Până la urmă deducem o lacună a legislaţiei în materie, îndelung pritocită, care nu interzice celor vinovaţi expres de dizolvare a unui consiliu local să recandideze la un nou mandat în alegerile parţiale imediate. Adică nu se schimbă nimic. Coroborând situaţia de la Giubega cu cea de la Braloştiţa (o donaţie de 3.700 de euro, din partea Primăriei înfrăţite din Waas-munter, Belgia, nu poate fi atribuită unui număr de 23 de elevi, în absenţa Consiliului Local), despre care am pomenit în numărul de ieri al cotidianului nostru, îngemănată cu cea de la Coşoveni, avem o imagine a rătăcirii morale, boală răspândită în rândul aleşilor locali din teritoriu. Că nu se înţeleg între ei, pagubă în ciuperci, dar că forţează iresponsabil cheltuiala banului public, pentru a ajunge tot ei ceea ce au fost, este de neînţeles. Prin corpul propriu de control, Instituţia Prefectului Dolj ar trebui să aibă cel puţin radiografiile exacte ale actului de administraţie în astfel de localităţi, altminteri cu probleme multiple, unde banul public nu se sifonează, ci se aruncă pur şi simplu alandala, într-o bătaie de joc.