Duminică, 6 decembrie, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nicolae, mai multe biserici din Craiova îşi vor sărbători hramul. Printre cele mai reprezentative amintim: Biserica „Sfântul Nicolae – Dorobănţia”, Biserica „Sfântul Nicolae – Brânduşa”, Biserica „Sfântul Nicolae – Amaradia”, Biserica „Sfântul Nicolae – Craioviţa I”, Biserica „Sfântul Nicolae – Ungureni”, Biserica Mânăstirii Coşuna – Bucovăţul vechi.
Biserica „Sfântul Nicolae – Dorobănţia” a fost restaurată şi renovată în perioada 2011 – 2014. Este una dintre bisericele vechi ale Cetăţii Băniei. A fost construită din lemn în jurul anului 1760, iar în 1793 a fost ridicată o biserică din cărămidă la iniţiativa clucerului Constantin Fotescu. Sfântul locaş a suferit de-a lungul anilor mai multe reparaţii şi modificări, mai ales după avariile provocate de cutremurele din anii 1863, 1940 şi 1977. Numele sub care este cunoscută biserica vine de la mahalaua Dorobănţia, o zonă a vechii Craiove în care locuiau mulţi militari ce formau pe atunci corpul de ostaşi numiţi dorobanţi.
Biserica Parohiei Amaradia, cu hramurile „Sfântul Nicolae” şi “Schimbarea la Faţă”, s-a numit, în trecut, „Sfântul Nicolae – Belivacă”, după numele unuia dintre ctitori, sau Sfântul Nicolae ot Trăistari, aceasta după îndeletnicirea unora dintre „megieşii” din „drumul Amărăzii”.
Prima biserică de mir din Oltenia cu două turle deschise
,,Denumirea «Sfântul Nicolae – Amaradia» i s-a dat în anul 1950, după numele străzii şi cartierului pe care-l deserveşte. Biserica a fost ctitorită de Hristea Belivacă şi de către Mihail Socolescu în anul 1794, pe locul alteia mai vechi. În patrimoniul Bisericii noastre există cărţi de cult mai vechi decât construcţia actuală a bisericii, ceea ce înseamnă că a existat înainte o altă biserică pe locul acesta. Hristea Belivacă, principalul ctitor, a fost un negustor vestit prin părţile locului, la sfârşitul secolului al XVIII şi începutul secolului al XIX-lea”, a povestit preotul paroh al Bisericii, Florin Bonea.
După cum ne-a relatat pr. Florin Bonea, de-a lungul timpului, Biserica a cunoscut numeroase reparaţii şi restaurări, însă arhitectura şi pictura au rămas nealterate. Din punct de vedere arhitectonic, Biserica Belivacă păstrează neschimbat stilul postbrâncovenesc al vechilor biserici din Oltenia şi Ţara Românească, cu plan triconic, pridvor deschis pe arcade şi coloane de cărămidă. Este prima biserică de mir din Oltenia cu două turle deschise, fiind considerată de specialişti un monument de referinţă pentru arta bisericească din Ţara Românească, de factură post brâncovenească din secolul al XVIII-lea.
„Această biserică este reprezentativă pentru societatea aflată în plină metamorfoză
