Alianţa Nord-Atlantică a anunţat marţi, după reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre, că o nouă forţă de reacţie rapidă va fi operativă de la 1 ianuarie 2015, această forţă având un caracter provizoriu până la constituirea forţei convenite la ultimul summit al NATO, transmite agenţia EFE. De asemenea, la reuniune s-a convenit „menţinerea unei prezenţe continue” a NATO în flancul estic al Alianţei pe tot parcursul anului viitor. „Este cea mai substanţială sporire a apărării noastre de la sfârşitul Războiului Rece”, a afirmat într-o conferinţă de presă secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, adăugând că noua forţă de reacţie rapidă va avea misiunea să răspundă „oricărei ameninţări, indiferent de unde va proveni”. La summitul Alianţei, desfăşurat în luna septembrie în Ţara Galilor, liderii celor 28 de state membre au aprobat un Plan de Reacţie Rapidă (Readiness Action Plan — RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacităţii de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situaţii de criză, decizie luată în contextul implicaţiilor strategice ale acţiunilor Rusiei în Ucraina şi al ameninţărilor provenite din Orientul Mijlociu. Elementul central al planului este crearea, până în anul 2016, a unei forţe comune de reacţie rapidă ce va fi compusă din 4.000-5.000 de soldaţi şi care va avea la dispoziţie echipamente şi arme pre-poziţionate în statele din flancul estic al Alianţei. Ca măsură tranzitorie, şefii diplomaţiilor din statele NATO au convenit ca, încă de la începutul anului viitor, să fie operaţională o forţă interimară, denumită „Punte de Legătură”, aceasta urmând să fie formată pentru început din efective ale forţelor terestre şi navale puse la dispoziţie de Germania, Olanda şi Norvegia. Detaliile definitive privind forţa permanentă de reacţie rapidă urmează să fie stabilite de miniştrii Apărării la reuniunea din luna februarie. Stoltenberg a subliniat că aplicarea planului de acţiune convenit la summitul din septembrie a început deja prin „sporirea prezenţei aliate aeriene, terestre şi navale” în flancul estic al NATO, pentru a „răspunde acţiunilor agresive ale Rusiei, mai ales în Ucraina”, el amintind şi de incursiunile frecvente ale avioanelor militare ruseşti în spaţiul aerian european. Secretarul general al NATO a ţinut să reafirme şi faptul că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord — ce prevede apărarea colectivă în cazul agresiunii împotriva unuia dintre membri — nu se aplică în cazul statelor ce nu sunt membre ale Alianţei, dar aceasta s-a angajat faţă de astfel de state pentru a le ajuta să-şi consolideze capacităţile defensive. Ieri, Rusia a anunţat, prin reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, citat de Ria Novosti, că va lua măsuri adecvate ca răspuns la consolidarea NATO în apropierea frontierelor sale. „Au fost deja luate unele măsuri şi urmează să fie adoptate măsuri suplimentare. Acestea vor fi bine calculate şi se vor baza pe analiza acţiunilor NATO în aceasta regiune”, a spus diplomatul rus, în cadrul unei conferinţe de presă. Nu există „nici un motiv”, potrivit acestuia, pentru ca NATO să desfăşoare efective suplimentare şi să-şi intensifice exerciţiile în regiunile în cauză. Alianţa Nord-Atlantică se foloseşte de criza din Ucraina pentru reanimarea organizaţiei, cu scopul de a-şi dovedi relevanţa, pentru consolidarea activităţii militare şi creşterea cheltuielilor militare. „Logica NATO este în mare parte dictată de interesele NATO în sine şi nu de interesele securităţii naţionale”, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică.
