Preşedintele Donald Trump a declarat presei americane, la bordul Air Force One, că nu ia în considerare trasferul de rachete Tomahawk către Kiev, întrucât nu doreşte o escaladare a conflictului. „Nu chiar”, a fost rsăpunsul liderului american la o întrebare pe această temă, clarificând că şi-ar putea schimba poziţia, dar „nu o face în acest moment”. Ulterior, reporterii au întrebat care ar fi „ultima picătură”, care i-ar dovedi că Putin nu este pregătit să pună capăt războiului. „Nu există picătura care să umple paharul. Uneori trebuie să laşi lucrurile să se termine, a fost un război greu şi Putin a pierdut mulţi soldaţi, poate chiar milioane”. Anterior, CNN relatase că Pentagonul aprobase livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune Tomahawk către Kiev. O „undă verde” insuficientă. În schimb, în acelaşi registru, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat planuri de a trimite rachete Aster şi avioane de vânătoare Mirage, în Ucraina. Donald Trump s-a remarcat prin poziţiile sale schimbătoare sau oricum acestea nu îi sunt străine. Într-un interviu acordat postului de televiziune CBS, preşedintele american a declarat că s-ar putea ajunge la o soluţionare a conflictului, din Ucraina, în câteva luni, întrucât „conducerea rusă vrea să facă afaceri cu SUA”. În ceea ce priveşte livrarea rachetelor Tomahawk răspunsul apriori se ştia. Donald Trump nu avea intenţia să provoace Rusia şi să se angajeze într-un conflict prelungit, pentru că SUA nu dispuneau de resursele necesare. Zelenski se sprijină, aşadar, în continuare pe susţinerea UE, deşi solicitările sale, aproape cotidiene, nu sunt uşor de suportat. Războiul din Ucraina, cu dramatismul său, va continua o vreme. Ostilitatea anti-rusă va persista, deşi nici UE n-are motive să creadă într-un alt deznodământ, în afara celui care se prefigurează pe câmpul de luptă. Noua abordare geo-politică a SUA este extrem de complicată. Europa poate cumpăra arme americane scumpe, la preţuri ridicate, pentru a susţine efortul armatei ucrainiene în războiul cu Rusia. Atitudinea generală a lui Donald Trump, acum, este aceea a apelului la diplomaţie, convins deja că orice presiune de natura celor împotriva companiilor energetice Lukoil şi Rosneft riscă escaladarea. Donald Trump a cerut Moscovei şi Kievului să îngheţe războiul pe linia frontului, cât mai curând posibil. Zelenski ar fi fost de acord, iar Vladimir Putin –se opusese anterior acestei opiuni- a stabilit o serie de precondiţii, cea mai importantă fiind retragerea trupelor ucrainiene din întreaga regiune Doneţk, pe care încearcă, de atâtea vreme, să o ocupe integral. Scenarii posibile sunt mai multe, dar sarcina cheie pentru Volodimir Zelenski este să menţină sprijinul european la cotele făgăduite. Fiindcă, în pofida asigurărilor repetate, va fi foarte greu. Europenii vor trebui să plătească anul viitor 120 miliarde de euro, iar problema unui împrumut pentru reparaţii, folosind activele ruseşti îngheţate avansează cu dificultate, din cauza rezistenţei mai multor ţări. Şi dacă această chestiune nu este rezolvată, situaţia Kievului ar putea deveni mai grea decât este. Întrucât fără utilizarea activelor ruseşti blocate, Ucraina s-ar putea trezi fără sprijin din partea FMI. Dar, deocamdată… Pokrovsk, unde în disperare de cauză au fost debarcate inclusiv trupe GRU. Comandantul suprem al forţelor armate ucrainiene Syrsky a negat încercuirea oraşelor Pokrovs şi Mirnograd. Deşi forţele ruse intrate în oraş s-au instalat stabilind poziţii de observaţie. O iarnă de coşmar, un impas diplomatic, masive lovituri reciproce cu drone, cam aşa ceva se prefigurează şi nicidecum o încetare iminentă a luptelor. Nimic nu este însă exclus. Guvernul ucrainian nu a renunţat la speranţa de a vedea sfârşitul războiului, cât mai grabnic. A crede însă că ruşii vor fi forţaţi să negocieze sub presiune militară şi sancţiuni economice, rămâne discutabil.
