Merkel părăseşte şi Bundestag-ul

0
217

La Berlin a avut loc şedinţa de constituire a noului Bundestag. În urma alegerilor din 26 septembrie, în noul parlament federal vor fi 736 de deputaţi. Cancelara Angela Merkel nu a mai candidat şi, ca atare, nu va mai fi deputată. Va rămîne deocamdată în funtea guvernului, însă ca şefă interimară. Se aşteaptă ca pînă în decembrie Germania să aibă un nou guvern.

Şedinţa de inaugurare a noului Parlament Federal a început fix la ora 11. Potrivit noului regulament, nu toţi cei 736 de deputaţi au putut intra în sala de şedinţă. Regulamentul parlamentar prevede ca accesul să se permită doar persoanelor vaccinate, testate sau vindecate, în urma infectării cu coronavirusul. Deputaţii nevaccinaţi sînt obligaţi să urmărească şedinţa din balcon. Din categoria nevacciniţalor, respectiv celor care refuză să se testeze fac parte mai mulţi deputaţi ai partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). 23 dintre ei, cunoscuţi pentru atitudinea lor coronasceptică, n-au avut permisiunea să intre în sala în care se aflau ceilalţi parlamentari.

Potrivit regulamentului parlamentar, şedinţa de inaugurare în mod tradiţional se deschide de seniorul Bundestag-ului. Cel mai în vîrstă deputat este Alexander Gauland, fostul preşedinte al partidului radical Afd. Pentru a-l împiedeca pe octogenarul Gauland să deschidă şedinţa, s-a modificat procedura şi s-a stabilit ca deputatul cu cel mai lung stagiu în Bundestag să facă începutul.

Cei din AfD au protestat şi au susţinut că această tradiţie a fost încălcată doar de nazişti, în 1933, cînd parlamentul a fost condus de Hermann Göring.

În cele din urmă, cea de-a 20-a legislatură a fost deschisă de creştin-democratul Wolfgang Schäuble, în vîrstă de 79 de ani, care fusese preşedintele Bundestag-ului în ultimii patru ani.

Creştin-democratul Schäuble, care, în 1990, devenise victima unui atentat şi se poate deplasa doar într-un scaun cu rotile, a cerut modificarea urgentă a legii electorale. Numai o schimbare ar putea reduce numărul prea mare de deputaţi. Norma prevăzută este de 598. Din cauza unor clauze legislative, la alegerile din septembrie 138 de persoane au obţinut mandate în plus faţă de plafonul stabilit.

Schäuble a cerut apoi deputaţilor tineri să respecte funcţia pe care o deţin într-o democraţie parlamentară şi să fie demni pentru că numai astfel se vor bucura de încrederea electoratului.

Pe ordinea de zi s-a aflat şi alegerea prezidiului. Prezidiul este compus din preşedintele Bundestag-ului şi din vicepreşedinţi care reprezintă partidele parlamentare. Preşedintele vine din partea celui mai puternic grup parlamentar care este cel al social-democraţilor. În această funcţie a fost aleasă social-democrata Bärbel Bas. Ea este cea de-a treia femeie în istoria Germaniei care ocupă această funcţie.

Ca adjuncţi s-a ales cîte un reprezentant din Partidul Social-Democrat, din Uniunea Creştin-Democrat/Creştin-Socială, din Partidul Ecologist, Partidul Liberal şi Partidul Stîngii.

Majoritatea deputaţilor a votat împotriva politicianului din land-ul răsăritean Turingia, Michael Kaufmann, propus pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului Federal din partea naţionaliştilor radicali din AfD.

În cursul după-amiezii, Preşedintele federal Frank Walter Steinmeier a înmînat celor care nu vor mai deţine mandate în noul legislativ, aşa numitele documente de demisie. Mandatele foştilor deputaţi se încheie odată cu instalarea noului Bundestag. Între cei care nu vor mai deţine mandate se află şi Angela Merkel. Ea va rămînă însă în fruntea guvernului federal pînă în momentul alegerii unui nou executiv pe care-l va conduce viitorul cancelar social-democrat, Olaf Scholz.