Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis că premierul britanic nu poate invoca articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, prin care se iniţiază în mod oficial procesul de ieşire din UE, fără acordul Parlamentului. Anterior, premierul Theresa May a declarat că va invoca articolul 50 în jurul datei de 31 martie, pe baza unei prerogative regale care permite Guvernului de la Londra să se retragă din tratatele internaţionale. Pe de altă parte, judecătorii au stabilit că “prerogativele Coroanei nu permit Guvernului” să iniţieze procesul de ieşire din UE. “Curtea nu acceptă argumentele înaintate de Guvern” se afirmă în textul deciziei, adăugându-se că “Pentru motivele prezentate anterior, se decide că Guvernul nu are puterea (…) să iniţieze articolul 50 pentru ca Marea Britanie să se retragă din Uniunea Europeană”. Guvernul britanic a comunicat că va contesta decizia, afirmând că britanicii au votat să părăsească Blocul comunitar în cadrul unui referendum aprobat printr-un act al Parlamentului “şi Guvernul este hotărât să respecte rezultatul referendumului”. Contestaţia Guvernului urmează să fie analizată de judecătorii de la Curtea Supremă în perioada 5-8 decembrie. Premierul scoţian Nicola Sturgeon a afirmat că hotărârea Înaltei Curţi privind Articolul 50 subliniază haosul şi confuzia din sânul Guvernului britanic. „(Hotărârea) este semnificativă şi subliniază haosul şi confuzia din sânul guvernului britanic”, a declarat Sturgeon în faţa Parlamentului scoţian. „Ar trebui să ne amintim că refuzul lor de a permite un vot în Camera Comunelor nu se datorează unei chestiuni ce ţine de un înalt principiu constituţional, ci pentru că nu au o poziţie coerentă şi sţiu că dacă şi-ar prezenta cazul în faţa (Camerei Comunelor) ar fi daţi în vileag” a adăugat premierul de la Edinburgh. „(Parlamentarii Partidului Naţional Scoţian) cu certitudine că nu vor vota împotriva dorinţelor sau intereselor poporului scoţian” a mai declarat Sturgeon. John Kerr, fost ambasador britanic la UE, care s-a ocupat de elaborarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, a declarat că în cazul în care Scoţia şi-ar declara independenţa, atunci cel mai probabil ar primi destul de rapid statutul de membru UE. Marea Britanie se confruntă cu provocări “imense” de ordin legal, constituţional şi birocratic, care ar putea supune unei presiuni structura constituţională a ţării, în contextul în care Guvernul implementează strategia de părăsire a UE, au avertizat experţi într-un raport. “Votând pentru ieşirea din UE, poporul britanic a declanşat un proces pe cât de complex, pe atât de imprevizibil”, au notat experţi din cadrul Asociaţiei de Studii Politice, cu sediul la Londra. Proiectul de lege Marea Reformă Legislativă al premierului Theresa May, prin care aceasta plănuieşte să asimileze legile asociate Uniunii Europene în legislaţia britanică, ar putea produce diferenţe din ce în ce mai mari la nivelul politicilor privind agricultura, pescuitul, mediul şi învăţământul superior între Parlamentul de la Londra şi adunările regionale din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, subliniază raportul. Aceste diferenţe regionale ar putea deveni atât de pronunţate încât să ameninţe unitatea ţării, se mai menţionează în raport.
