De ani buni, în cei din urmă, ploile de vară în câmpia Doljului, dar şi în zona colinară a acestuia, au fost rare, neconsistente şi abia dacă au răcorit aerul, fără a potoli setea pământului, care încă mai produce. Pânza de apă freatică a coborât îngrijorător. Anul trecut e drept a plouat de Sf. Ilie, dar precipitaţiile au fost însoţite de o furtună puternică, şi pe cât au făcut bine, în măsură egală au făcut rău. În iarna din urmă, dacă am zărit culoarea fulgilor de nea şi la fel s-au petrecut lucrurile şi în iarna precedentă. Amintirea iernilor de odinioară, dacă mai dăinuie. Acum, ca niciodată, la începutul lunii septembrie, pământul arată ca o tingire, în care dacă loveşti cu tocul pantofului sau ce porţi în picioare sună înăbuşit. Sorin Agapie, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Dolj, îmi spunea cu amărăciune că, în ultima sa deplasare, în teritoriu, n-a zărit decât, la Poiana Mare, un tractor răzleţ care se chinuia să pregătească terenul, în vederea înfiinţării vreunei culturi agricole de toamnă, lăsând în urma lui nori denşi de praf. Totul e ars, carbonizat, dar starea de lucruri înspăimântătoare nu e un subiect preferat de discuţie, cum este hăhăiala politică. Asemenea teme vitale nu fac audienţă. Spaima de faliment a fermierilor doljeni alungă orice chef de viaţă. Şi unii, poate nu puţini, sunt îndatoraţi. Pentru crescătorii de animale, tot mai puţini la număr, prin părţile locului, îngrijorarea este la fel de mare, fiind obligaţi să îşi bage animalele „la stabulaţie”, fiindcă nu mai găsesc nimic de păşunat pe câmp. 77.000 de hectare cu floarea-soarelui şi aproximativ 40.000 de hectare cu porumb sunt declarate deja calamitate, lăsând în urma lor o gaură financiară înspăimântătoare. Fiind un an electoral, cu încă două alegeri –legislative şi prezidenţiale- guvernul, prin ministrul său de resort, Florin Barbu, promite mai mult decât, teoretic, poate oferi, fără a accentua deficitul bugetar. După alegeri vom trăi şi vom vedea. Fermierilor, care au procese verbale de calamitate pe anul trecut şi pentru anul acesta, li se vor suspenda de drept creditele cu dobândă mai mare de 2% plus Robor, creditele restante, precum şi dobânzile şi comisioanele scadente. Măsura va dura până la sfârşitul anului viitor. Măsura e într-un fel liniştitoare, dacă mai putem folosi acest termen. De la 15 septembrie va fi demarată plata despăgubirilor de 1.000 lei la hectar fermierilor afectaţi de secetă, în acest an. Pentru circa 7 mil. hectare guvernul va acorda despăgubiri de până la 3.000 lei per hectar. În surdină se discută despre, aţi ghicit, sistemele de irigaţie, redresarea „redresării” acestora. În pieţele de legume consacrate, efectele secetei se resimt şi orăşenilor nu le vine să creadă escaladarea preţurilor de la o zi la alta. Pe site-ul Direcţiei pentru Agricultură Dolj se poate citi un comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. „Fermierii nu riscă să piardă subvenţiile prin acţiunea de monitoring APIA”, aşa cum prevede legislaţia europeană. Cum se vor detecta condiţiile de eligibilitate neîndeplinite, aferente cererilor de sprijin, când totul e carbonizat, nu se ştie. Oricum la o balanţă comercială, privind produsele agro-alimentare, şi aşa deficitară, a mai venit şi prăpădul ale cărui costuri sunt greu de estimat. Pe la începutul anului duceam grija fermierilor ucrainieni, perturbaţi în valorificarea producţiei lor cerealiere şi zootehnice. Câtă vorbărie a mai curs, şi câtă înduioşare pentru fermierii ucrainieni! Pentru fermierii români nu se înduioşează nimeni şi e trist.
