Se petrece ceva, fără precedent, în istoria SUA. Pentru a treia oară, fostul preşedinte, Donald Trump a fost pus sub acuzare, de data aceasta într-un caz grav: va trebui să răspundă în instanţă pentru încercarea de a rămâne la putere, în pofida înfrângerii sale la alegerile prezidenţiale din 2020. Marele juriu, un complet din 23 de cetăţeni, din care 12 sunt suficienţi pentru a decide asupra rechizitoriului de 43 de pagini, are în faţă acuzaţii grave, din care fiecare se pedepseşte cu câţiva ani de închisoare, chiar dacă pedepsele maxime sunt rare. Procurorul Jack Smith a anunţat că vrea un proces rapid. Aşa cum se ştie Donald Trump este acuzat că a conspirat pentru a împiedica validarea rezultatului alegerilor şi a încercat să facă asta prin incitarea susţinătorilor săi să atace Capitoliul. Asta după ce ar fi încercat să modifice rezultatul în 7 state diferite, unde votul a fost strâns. Unul din pilonii sfinţi ai democraţiei americane este transferul paşnic al puterii după alegeri. Până la sfârşitul verii, miliardarul american riscă încă un rechizitoriu, finalizat pentru presiunea sa asupra sistemului electoral din statul Georgia. Unde i-ar fi spus secretarului de stat Brad Raffensperger –telefonic- să-i găsească 11.780 de voturi care îi lipseau pentru a câştiga. Ar fi al patrulea socotind că primul a fost cumpărarea tăcerii unei foste actriţe, Stefanie Clifford, numele real al actriţei porno Stormy Daniels, care ar fi primit 130.000 de dolari, pentru a acunde o presupusă relaţie extraconjugală. Al treilea dosar ar fi legat de manipularea neglijentă a unor documente confidenţiale, secrete, nedeclasificate, conservate la reşedinţa sa actuală Mar-a-Lago, din Florida, în loc să le predea la Arhivele Naţionale, cum cerea legea, punând în pericol securitatea SUA. Fiindcă între documentele respective, după plecarea de la Casa Albă, în ianuarie 2021, se aflau planuri militare sau informaţii privind amplasarea armelor nucleare. O lege privind spionajul interzice păstrarea secretelor de stat în locuri neautorizate şi nesecurizate corespunzător. În ciuda acuzaţiilor aduse, linia de apărare, în faţa „aşa ziselor procese politice” rămâne fermă: nicio condamnare posibilă nu-i va opri campania electorală. „Nu există nimic în Constituţie care să mă împiedice să fac campanie. Până şi ticăloşii din stânga radicală nu spun aşa ceva(…). aceşti oameni sunt bolnavi, ceea ce fac ei este absolut oribil”. Încrederea în sine a lui Donald Trump este, să recunoaştem uimitoare. Nimic nu-l demobilizează, nimic nu-l inhibă. Rămâne pentru moment favoritul republicanilor, devansându-i copios pe guvernatorul Floridei, Ron DeSantis şi fostul său vicepreşedinte Mike Pence. Aşadar, într-o ţară a democraţiei veritabile (apud „Despre democraţie în America” de Alexis de Tocqueville – Ed. Humanitas, 2017) fostul preşedinte american, acuzat de conspiraţie împotriva democraţiei, este totuşi favorit. Suntem în faţa unui paradox sau a ce altceva? Se spune deja că echipa de campanie a lui Donald Trump a cheltuit deja 40 mil. dolari strânşi prin donaţii, pe taxe legale, înainte de a începe vreun proces. Dacă ajunde preşedinte anul viitor Donald Trump ar putea petrece mult timp apărându-se. Republicanii „fac zid”, în jurul lui Donald Trump şi niciun tenor al partidului n-a fost indignat de comparaţia grotească făcută de echipa de campanie, între cursul liber al justiţiei, într-un stat democrat şi teroarea nazistă sau sovietică. Spectacolul mediatic mondial este stupefiant: o vedetă întunecată a presei americane, în jurul căruia totul părea că se învârte, este încolţită. Şi dezlănţuită. Încă n-a început atacul devastator al lui Donald Trump împotriva actualului preşedinte, Joe Biden, care se pare că va fi oferta democraţilor, deşi alegerile primare încă n-au avut loc, în dorinţa de a mai primi un mandat. Să nu omitem o realitate care îndeamnă la reflecţie: Donald Trump a fost declarat învins în nişte alegeri pe care le-a organizat.
