Promiţătoarea încălzire a relaţiilor între Donald Trump şi Vladimir Putin s-a sublimat repede. Și miercuri, 2 august a.c., preşedintele american a promulgat noile sancţiuni economice contra Rusiei, adoptate cu cvasi-unanimitate de Congres, pentru a pedepsi Moscova, acuzată de ingerinţe în alegerile prezidenţiale americane. Noile sancţiuni, adăugate celor implementate, după anexarea Crimeei şi amestecul în problemele Ucrainei, lovesc cu precădere sectorul energetic rus. Sancţiunile vizează, de asemenea, Iranul şi Coreea de Nord. Donald Trump nu s-a prevalat de dreptul său de „veto”, deşi au fost antrenate şi critici din partea UE, care denunţă o acţiune unilaterală, ce loveşte multe antreprize ce au legături de afaceri pro-Rusia. Pentru premierul rus Dmitri Medvedev sancţiunile sunt echivalente cu un „război comercial total”. Textul legii cere administraţiei un raport în 180 de file, care să identifice „personalităţile politice şi orligarhii ruşi apropiaţi regimului de la Moscova”. Guvernului american i se cere să cheltuiască 250 milioane dolari, în exerciţiul bugetar 2018-2019, pentru a contracara propaganda rusească în regiune. Și un detaliu: Donald Trump a semnat legea, luând însă distanţă de conţinutul ei, „imperfect”, susceptibil a anula eforturile pentru ameliorarea relaţiilor cu Rusia. Mai mult, preşedintele american şi-a exprimat temerea, printr-un comunicat, că, deşi a promulgat legea, în numele unităţii poporului american, există riscul unei aproprieri între China, Rusia şi Coreea de Nord. De partea cealaltă, ministerul rus de externe a denunţat politica „periculoasă” a Washingtonului, rezervându-şi dreptul de a lua măsuri de retorsiune. Care nu au întârziat. Fiindcă, nici nu semnase Donald Trump promulgarea legii menţionate, şi Moscova a anunţat deja o reducere drastică a prezenţei diplomaţilor americani pe teritoriul său. Și, până la 1 septembrie a.c., Washingtonul va fi obligat să reducă la 455 de persoane efectivul diplomatic din ambasadă şi consulate.
„Relaţiile sunt la cel mai scăzut nivel, de la sfârşitul războiului rece, şi se pot deteriora în continuare”, a spus, marţi, Rex Tillerson, el urmând să se întâlnească, tete-a-tete, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în week-end, în marja unei reuniuni, găzduită de Manila. Donald Trump, din nefericire, s-a văzut „prins” într-o situaţie aparte, deloc convenabilă şi, potrivit ultimelor informaţii publicate de „Washington Post”, marţi, 1 august a.c., a fost acuzat că ar fi „dictat” fiului său, Donald Trump Jr., comunicatul – fapt inexact – potrivit căruia acesta a fost obligat să confirme întâlnirea din 9 iunie 2016, la Trump Tower, cu intermediari ruşi, furnizori de documente compromiţătoare pentru candidata democrată, Hillary Clinton. S-a admis, ulterior, de purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Sarah Sanders, că termenul „dictat” este impropriu şi, de fapt, preşedintele a „contribuit” la redactarea acelei declaraţii, o recunoaştere care relansează bănuielile întreţinute de presă şi l-ar putea conduce pe Donald Trunp la o audiere din partea procurorului special, Robert Mueller. Moscova a reacţionat în stilul său, belicos, consacrat: Washingtonul să se debaraseze de iluzii şi să înţeleagă că nici o ameninţare şi nici o tentativă de presiune nu vor putea schimba politica sau sacrifica interesul naţional. Se mai spune că, la Hamburg, cu prilejul G20, Donald Trump ar fi avut o discuţie cu omologul rus, în timpul dineului de gală şi, potrivit interviului său din New York Times, din 19 iulie a.c, vizată a fost adopţia de copii ruşi de către cetăţeni americani, un dosar sensibil pe care Kremlinul îl leagă de chestiunea sancţiunilor. În fine, Donald Trump a anunţat că lansează media alternativă la „real news”: un nou canal de ştiri, alternativă fiabilă şi legitimă la canalele de informaţii ce domină spaţiul public. Iar pe contul său Twitter, a apreciat, ieri, ca „foarte periculoasă” starea relaţiilor cu Rusia, atribuind vinovăţia …Congresului.
