La Craiova, ieri, în sediul Prefecturii Dolj, a avut loc o întâlnire cerută de secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, pentru a prezenta, în rândul reprezentanţilor Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) şi ai ONG-urilor, caracteristicile şi beneficiile apelurilor 4.1 şi 4.2, lansate în cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU), înlocuitorul fostului Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) din exerciţiul financiar 2007-2013 al Uniunii Europene. Demnitarul prezent, având alături şi alţi reprezentanţi din minister, a vorbit mult, a spus de toate, dar nu s-a înţeles mare lucru din expozeul său, ba, mai mult, a cerut să rămână doar cu emisarii ONG-urilor şi ai altor entităţi de stat. A fost, cât timp mass-media au avut voie, o simplă pierdere de timp, în care s-au ascultat discursuri demne de cea mai bună „limbă de lemn”.
Întâlnirea a fost deschisă, aşa cum cere protocolul, de Sorin Nicolae Răducan, prefectul judeţului Dolj, care a punctat, cât se poate de bine, situaţia existentă în teritoriu: „La nivelul judeţului Dolj, conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor, realizat în anul 2011, pe lângă populaţia majoritară română convieţuiesc şi alte 17 minorităţi naţionale, dintre care populaţia de etnie romă este cea mai numeroasă, fiind formată din 29.834 de persoane. Pe baza aceloraşi date oficiale, se poate constata că pe raza a 22 de UAT-uri din Dolj, populaţia de etnie romă depăşeşte 10% din totalul membrilor comunităţii, fiind vorba şi de două oraşe. De asemenea, în 17 localităţi rurale, cu zone marginalizate, etnia amintită are o pondere care depăşeşte 20%. Conform datelor obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la UAT-uri, în Dolj activează 15 mediatori sanitari. În acelaşi timp, este câte un expert local pentru romi, în 13 comunităţi. La nivelul Instituţiei Prefectului – Dolj funcţionează Comisia de incluziune socială şi Grupul de Lucru Mixt pentru Romi. (…) Nu numai ca prefect, dar ca şi cetăţean al acestui judeţ mi-aş dori să reuşiţi să atrageţi cât mai multe fonduri europene, aşa încât să putem rezolva cât mai multe din problemele Doljului”. Totul punctual şi foarte aproape de realitate. Dar, a luat cuvântul Ciprian Necula.
Vorbe multe şi atât
Venind din funcţia de secretar de stat, cu, se bănuieşte, un pachet solid de cunoştinţe, lumea se aştepta la ceva palpabil, prin ceea ce spunea, astfel încât să se şi înţeleagă ceva. Discursul său a fost unul demn de şedinţele de partid din anii 1980, în care se vorbea mult , dar nu se spunea nimic. „Vrem să mutăm din birourile de la Bucureşti realitatea şi să mergem pe teren. Ne dorim să ajutăm toate comunităţile, astfel încât pe 4.1, 4.2 să avem succes. Ne îndreptăm atenţia spre sărăcie şi vrem să facem ceva astfel încât să nu mai putem vorbi despre o singură perspectivă”. Continuarea a fost la fel de „măreaţă”, secretarul de stat amestecând lipsa actelor de identitate a persoanelor cu abandonul şcolar, cu subzistenţa, amintind şi de interdependenţa sectoarelor de viaţă şi legislative, cu 350 de milioane de euro care sunt disponibile pentru dezvoltare şi aşa mai departe. Ca să ştie lumea, deoarece spusele lui Ciprian Necula nu au fot foarte explicite, 4.1 se referă în exclusivitate la romi, iar 4.2 la alte categorii defavorizate şi, mai mult, a amintit, că s-a prelungit perioada de depunere a dosarelor, până pe 15 septembrie, „deoarece au fost şi alegeri locale şi s-au schimbat multe în administraţie”.
Întrebări pertinente, răspunsuri în… aşteptare
Ca orice tehnocrat care se respectă, Ciprian Necula a făcut apel la asistenţă, pentru adresarea unor întrebări. Una dintre ele, foarte pertinentă, a fost a prof. Ani Drăghici, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, responsabil cu dezvoltarea proiectelor europene, care a cerut detalii în ceea ce priveşte perioada de evaluare: „Ne puteţi spune dacă evaluarea începe, să zicem din această zi, când avem dosarul finalizat, sau de pe 15 septembrie?”. Răspunsul, până a fi primit, s-a plimbat prin tot felul de fraze, fără conţinut, de la „este vorba de maximum cinci proiecte depuse de un singur solicitant, dacă este şi al şaselea se respinge dosarul” până la „vrem absorbţie de jos în sus şi să vedem nevoile reale”. Din partea mass-media i s-a adresat întrebarea referitoare la soluţii concrete. Răspunsul a fost unul… „Vom verifica, aşa cum am mai spus, totul, şi nu vrem ca dosarele să mai fie unele de birou…”. Apoi, s-a discutat în spatele uşilor închise…
