Imposibila coabitare

0
114

Cezar Preda şi Cristian Preda sunt prim-vicepreşedinţi ai PDL, în urma Convenţiei Extraordinare a partidului de la sfârşitul săptămânii trecute. Ieşirea lor la rampă cu declaraţii belicoase la adresa USL, gen „au declarat jihadul împotriva României democratice”, deşi groteşti, deloc cumpănite, au noima lor. Trădând o nervozitate irepresibilă. Cum însă prim-vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, nu pare altceva decât o clonă a rudimentarului Ioan Oltean, eurodeputatul Cristian Preda era bănuit de o anvergură intelectuală de luat în seamă, la 38 de ani devenind decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative (FSPA) din cadrul Universităţii Bucureşti. După un masterat la Sorbona şi un doctorat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales de la Paris. Ori, când Cristian Preda afirmă că „societatea se confruntă din nou cu tentaţia totalitară”, comentând pe blog sesiunea extraordinară a Parlamentului, impresia că gândeşte aidoma tizului său Cezar Preda devine stăruitoare. De ce nu este posibilă momentan o coabitare precum cea din Franţa, din cel de-al II-lea septenat al lui Francois Mitterrand, nu constituie o întrebare la care eurodeputatul Cristian Preda să dea răspuns. Şi în acest sens n-a avansat nici un demers public, inclusiv la Convenţia Extraordinară a PDL, prin care să demonstreze europenismul său. Falanga fundamentalistă a PDL nu poate accepta consecinţele dezastruoase ale înfrângerii la alegerile locale, stăruind în menţinerea unor pârghii de comandă adjudecate într-un alt moment istoric, când deţinea majoritatea, prin alianţe destrămate, în cele două Camere. N-a fost un capăt de lume prezenţa premierului Victor Ponta la Consiliul European de la Bruxelles, având, în acest sens, acceptul Parlamentului. În schimb, se supralicitează o decizie a CCR, de neînţeles, care a inflamat scena politică. Putea CCR să invalideze in integrum o hotărâre a Parlamentului României, considerat sediul democraţiei, locul comun al intersectării intereselor politice, al dezbaterilor contradictorii cu privire la modul de soluţionare a problemelor sociale şi a conflictelor majore care apar în societate? Potrivit Constituţiei României, organele reprezentative ale statului român sunt Parlamentul şi Preşedintele, aleşi de acelaşi corp electoral, desigur, în condiţii diferite, dar cu aceeaşi finalitate, care se bucură de egală legitimitate. Adunarea Constituantă nu şi-a imaginat niciodată că în competiţia pentru reprezentativitate Parlamentul ar putea avea un rol secundar în raport cu preşedintele României. Explicaţia acestei formulări constituţionale, opina prof. univ. dr. Ioan Vida, fostul preşedinte al CCR, în „Comentarii pe articole la Constituţia României”, poate porni şi de la faptul că între cele două organisme reprezentative ale poporului român nu poate exista o poziţie de egalitate, în condiţiile în care reglementarea atribuţiilor prezidenţiale este de natură constituţională, iar răspunderea politică a preşedintelui nu poate avea loc decât în faţa Parlamentului şi a poporului, în cadrul referendumului pentru demiterea din funcţie. „Constituţia României condiţionează exercitarea unor atribute prezidenţiale de acordul Parlamentului (…), iar controlul parlamentar asupra preşedintelui României face ca sistemul politic românesc să aibă un semnificativ caracter parlamentar, care însă nu este plasat nici în zona sistemelor parlamentare de obârşie şi nici în cea a sistemelor semiprezidenţiale clasice. Locul său este la intersecţia celor două sisteme”. „Tentaţia totalitară” invocată de eurodeputatul Cristian Preda este o sintagmă stranie, fără nici un sens. Un lucru este adevărat însă: pentru a fi valorificate resursele la un comportament democratic al elitelor parlamentare, cei care trebuiau să înţeleagă noua realitate politică erau chiar parlamentarii PDL. Prin flexibilizarea relaţiilor cu cealaltă „tabără” şi instituirea dialogului „ca armă de luptă” democratică. Când politicienii bănuiţi de un plus de cunoaştere se lasă contaminaţi de cei care deplâng pierderea privilegiilor, impasul logic nu întârzie. Şi asistăm la ceea ce vedem cu ochii, mai exact la ceea ce debitează europarlamentarul Monica Macovei pe blogul personal: „Astăzi, Ponta şi USL dau o lovitură de stat, au înlocuit legea cu propriile pofte tiranice. (…) Ponta şi USL acaparează ilegal Parlamentul şi încearcă astăzi să schimbe şefii celor două Camere, prin proceduri ilegale. (…) Au acaparat şi televiziunea şi radioul. (…) Suntem în plină lovitură de stat. E timpul ca toţi românii să vadă adevărul şi să se opună, altfel dictatura şi tirania se instalează peste noapte”. La TV Info, canal public, este aşteptată în continuare Monica Macovei, pentru a continua învăţământul politic de masă. Ca o prelungire a celui de odinioară.